Print This Post

Al treilea sex

Interviu realizat de Florin Buhuceanu cu Pauline Park,

presedinta New York Association for Gender Rights Advocacy (NY AGRA)

(martie 2006)

FB: Sa incepem cu o intrebare “sim­pla”. Ce inseamna transgender?

PP: Sunt tot atatea definitii pentru acest termen cate persoane transgen­der exista, dar membrii acestei comunitati accepta din ce in ce mai mult acest ter­men ca pe o umbrela sub care se aduna diferite varietati ale identitatii de gen.

FB: Cum ati defini totusi termenul de transgender?

PP: Ti-as recomanda o diagrama pe care am folosit-o cand faceam traininguri despre sensibilitatea transgender. In di­agrama sunt trei cercuri concentrice. In cel mai mic sunt inclusi transsexualii, categorie in care eu includ persoanele care doresc sau au realizat operatia de schimbare de sex.

Acest cerc se afla intr-unul mai mare, care se numeste transgender, categorie in care includ pe oricine prezinta carac­teristicile opuse sexului care i s-a acor­dat la nastere.

Aceste doua cercuri sunt, la randul lor, incluse intr-unul mai mare, pe care l-am denumit varianta de gen, cu referire la oricine transcende granitele de gen intr-o masura sau alta. Asta include, spre exemplu, barbatii relativ feminini care totusi se identifica ca si baieti sau barbati, si femeile relativ masculine care se identifica ca si fete sau femei.

Aceste trei cercuri contrasteaza cu unul mai mare, care cuprinde persoane cu gen conventional.

Acestia sunt cei care (in cea mai mare parte) se conformeaza normelor de gen in anumite momente si locuri (travestiul de Halloween sau alte ocazii similare nu in­tra in discutie). Ei constituie majoritatea in orice societate, desi ceea ce inseamna genul conventional variaza enorm in diferite culturi si chiar in cadrul aceleiasi culturi in perioade diferite de timp.

FB: Aceasta diagrama a cercurilor este valabila si pentru orientarea sexuala?

PP: Nu, si acesta este cel mai dificil concept cu care am de-a face In sesiunile de training despre sensibilitatea trans­gender pe care le tin. Diagrama cercurilor este o harta a universului genurilor si vorbeste despre identitatea de gen si de expresia acestuia, nu despre orientarea sexuala. Exista heterosexuali in fiecare dintre aceste categorii, chiar printre trans­sexuali, transgenderi si variantele de gen. Este aceeasi situatie ca si in randul persoanelor cu gen conventional. Exista lesbiene, gay si bisexuali in toate patru ca­tegoriile. Gandeste-te, spre exemplu, la barbatii gay foarte masculini sau la fe­meile lesbiene foarte feminine carora li se atribuie un gen, indiferent de orientarea lor sexuala.

FB: Care este relatia dintre transgender si intersex?

PP: Intersexul este o stare cu care in­dividul se naste, nefiind pe de-a-ntregul nici femeie, nici barbat. In mod traditional, asemenea persoane sunt denumite her­mafroditi. Acest cuvant deriva dintr-o combinatie a numelor zeitatilor din mi­tologia greaca Hermes si Afrodita.

Multe dintre aceste persoane sufera mutilari genitale in prima copilarie sau mai tarziu, cu contributia bine intentiona­ta a parintilor si medicilor dezinformati, care considera intersexul o stare anor­mala. De fapt, intersexul este o posibi­litate care apare in mod natural in decur­sul dezvoltarii sexuale a fintei umane si care, de obicei, nu necesita interventie medicala. Problema, asa cum o vad eu, este de autodeterminare, de autonomie si integritate a corpului. Cred – asa cum probabil o fac toti activistii intersexuali – ca intersexualilor ar trebui sa li se permita sa ajunga la maturitate cu organele genitale intacte, asa incat ei sa fie capabili sa faca o alegere informata, ca adulti, in privinta vreunui ajutor medical sau chirurgical.

FB: Deci fenomenul intersex demon­streaza ca exista mai mult decat doua sexe?

PP: Da, lucrarile biologilor precum Dr. Anne Fausto-Sterling si altii arata ca exista intr-adevar mai mult decat doua sexe. (…) T ransgenderfobia este, din punctul meu de vedere, parte din acest regim mai general sex/gen care ne con­strange si ne oprima pe toti. Intensitatea discriminarii, hartuirii, abuzului si violentei impotriva persoanelor transgender se poate interpreta ca o reactie la faptul ca ei trec dincolo de granitele de gen.

Este insa necesar sa se inteleaga ca toate normele de gen sunt artificiale si, in mod fundamental. arbitrare. Este ceea ce teoreticienii numesc constructie sociala a genului.

FB: Poti defini termenul de constructie sociala a genului?

PP: Ceea ce teoreticienii numesc con­structie sociala a genului se refera la modul in care indivizii si societatea con­struiesc norme de gen, modul de a se imbraca, rolurile sexuale, rolurile sociale (educatia copiilor). Pentru a apela doar la un exemplu destul de elocvent: cu 60 de ani in urma, femeile din Statele Unite, Romania si alte societati vestice erau obligate social sa poarte rochii si fuste in public. Sa porti pantaloni in public era considerat o transgresare a genului, vezi scandalul cauzat de George Sand, scri­itoarea franceza, care a inceput sa poarte pantaloni barbatesti in secolul al XIX-lea la Paris.

In 1930 si 1940, Marlene Dietrich si Katherine Hepburn au fost considerate “indraznete” pentru ca purtau pantaloni in public. In zilele noastre, nimeni nu mai considera o transgresare a genului ca fe­meile sa poarte pantaloni, cel putin nu in America de Nord sau Europa. Cu alte cu­vinte, ceea ce inseamna comportament gen-varianta intr-un anumit moment si loc este complet acceptat in alte locuri si timpuri. Dar genul este, pur si simplu, un produs artificial. Este ceva creat de noi. Desi regulile jocului de gen sunt arbi­trare si artificiale, acest lucru nu inseamna ca ele nu au insemnatate. Impunerea acestor norme de gen prin legislatie, poli­tici publice si sanctiuni sociale, le face reale.

FB: Spune-mi ceva despre organi­zatia ta.

PP: Sunt in prezent presedinta New York Association for Gender Rights Advocacy, pe care am fondat-o impre­una cu cativa alti activisti transgender in iunie 1998, o organizatie nationala de

advocacy pentru transgenderi care vorbeste in numele persoanelor trans­gender si gen-varianta la nivel national si local. Organizatia noastra este prima de acest fel din New York. Misiunea noastra este sa luptam pentru libertatea tuturor la identitatea de gen si expresie. In ultima instanta, misiunea este sa eliberam toti oamenii de opresiunea bazata pe gen.

FB: Ce a facut organizatia voastra pen­tru a ajuta persoanele transgender din punct de vedere legal?

PP: NYAGRA a condus campania pen­tru aprobarea ordonantei pentru drep­turile persoanelor transgender promul­gata de catre Consiliul orasului New York. Este important de subliniat ca aceasta legislatie – care este adesea considerata legea drepturilor persoanelor transgender – interzice discriminarea bazata pe identi­tatea de gen importiva oricui in New York. Asa incat, de exemplu, o femeie non-transgender (indiferent de orientarea ei sexuala) care doreste sa poarte pan­taloni la serviciu in defavoarea rochiei sau fustei ca parte din uniforma, este protejata de aceasta lege. Ea interzice impunerea arbitrara a regulilor bazate pe gen, angajatilor, la locul de munca.

Ne implicam si in educatia publica, in sens general, care include forumuri pu­blice pe probleme de importanta pentru comunitate, ca si cursuri pe subiectul transgender. Am facut training pe sensi­bilitatea transgender pentru organizatiile comunitare, agentii guvernamentale si furnizori de servicii socia le. Suntem, de asemenea, una dintre cele trei organizatii convocate care au format initiativa pentru sanatatea persoanelor transgender din New York. Obiectivul acesteia este sa imbunatateasca accesul la sanatate pen­tru persoanele transgender si gen-va­rianta.

FB: Unde se pot gasi mai multe infor­matii despre tine si munca ta ?

PP: pentru mai multe informatii despre NY AGRA. exista site-ul nostru : http://www.nyagra.com/

Pentru mai multe informatii despre mine, trecutul meu, activitatile si interese­Ie, exista site-ul meu personal: www.paulinepark.com/

 Protected by Webpro.ro