Print This Page

Trans

Pentru cele mai noi informatii legate de problematica trans, va rugam sa accesati www.transgen.ro

Transsexualismul in Romania

I. Starea de fapt in conditiile inexistentei unei legi speciale in domeniu.

In sistemul de drept romanesc nu exista o lege speciala, asa cum exista spre exemplu in Germania, care sa reglementeze aspectele de natura medicala si legala legate de intentia unei persoane pentru efectuarea unei operatii de schimbare de sex.

Asa se face ca, legislatia romaneasca, la acest moment, nu raspunde la intrebari precum:

  • ce este transsexualismul?
  • cine este transsexualul?
  • daca operatia de schimbare de sex se impune ca necesitate pentru sanatatea psihica, mentala si biologica a celui care solicita o astfel de interventie chirurgicala?
  • sau este asimilata interventiilor chirurgicale plastice si reparatorii?
  • care sunt cerintele medicale si conditionarile legale in care se pot face astfel de interventii?
  • este sau nu conditionat medicul pentru efectuarea unei operatii de schimbare de sex de existenta unei hotarari judecatoresti definitive prin care sa fie solicitata incuviintarea efectuarii acesteia?
  • care este statutul civil al celui care, totusi, a suferit o operatie de schimbare de sex (de exemplu nu sunt reglementate aspectele privind viata de familie, posibilitate si conditiile in care se pot face adoptii,etc)?

Aceste interogatii, care se constituie in tot atatea carente de reglementare legislativa, fac ca aria raporturilor juridice pe acest segment de relatii sociale sa oscileze intre interpretari contradictorii ale unor substitute de lege si, mai grav, ale unor interpretari subiective, in functie de opinii sau convingeri personale.

Consecintele unei atari situatii nu pot fi decat negative, pe de o parte, persoanele care doresc o interventie chirurgicala de schimbare a sexului nu stiu ce trebuie sa faca, unde trebuie sa mearga, care este procedura ceruta de lege, nu au posibilitatea cuantificarii abuzurilor la care pot fi supusi, sau chiar sunt, atunci cand se adreseaza unei institutii cu o astfel de cerere si, de asemenea, nu stiu care le sunt drepturile si daca acestea le sunt incalcate.

Pe de cealalta parte, atat medicii cat si judecatorii nu au un instrument legal unitar la care sa se raporteze si pe care sa-l aplice atunci cand sunt confruntati cu aceste tipuri de solicitari, ceea ce duce, in mod inevitabil, la interpretari contradictorii si la arbitrariu.

Un exemplu concludent al acestei stari de lucruri il constituie cazul B.D.

B.D. este o persoana nascuta cu sex biologic feminin care doreste o interventie chirurgicala de schimbare a sexului in masculin si asumarea unei identitati biologice, somatice si sociale masculine.

Din informatiile referitoare la acest demers pe care a reusit sa le obtina pe diferite canale (doctori, avocati, persoane interesate de o interventie chirurgicala de schimbare a sexului) a dedus ca este necesara introducerea unei actiuni in instanta pentru obtinerea unei hotarari judecatorersti de incuviintare a efectuarii unei interventii chirurgicale de schimbare de sex.

In anul 2000 introduce o actiune la Judecatoria sectorului 1, Bucuresti in care sunt cerute:

  • sa se constate ca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru a obtine pe cale chirurgicala schimbarea sexului din feminin in masculin,
  • schimbarea prenumelui,
  • modificarile corespunzatoare in actele de stare civila, respectiv certificatul de nastere.

In prima instanta, judecatoria respinge actiunea ca inadmisibila, motivand ca reclamanta are libertatea de a dispune de propria persoana, iar fata de diagnosticul de transsexualism, in limita necesitatilor, are posibilitatea de a beneficia de orice tratament medical, lasand sa se inteleaga ca prin “orice tratament medical” este inclusa si interventia chirurgicala.

B.D. face apel contestand hotararea in prima instanta, iar Tribunalul Bucuresti, sectia civila, respinge apelul si pastreaza hotararea data de instanta de fond. Aceeasi decizie o aplica si Curtea de Apel Bucuresti, sectia civila, fata de recursul formulat de reclamanta.

In consecinta hotararea instantei de fond ramane definitiva si irevocabila.

Concluzia care s-ar putea trage in urma acestui demers, ar fi ca dreptul romanesc intelege sa reglementeze aceste tipuri de raporturi in felul urmator; daca medicii de specialitate diagnosticheaza o persoana cu tulburari de identitate sexuala de tip transsexual, acestia au libertatea de a alege tratamentul aplicat, deci, au libertatea de a alege inclusiv interventia chirurgicala, fara “amestecul” justitiei.

Si, totusi, nu e asa.

Putinii medici din Romania care fac inerventii chirurgicale de schimare de sex conditioneaza o astfel de interventie chirurgicala de existenta unei hotarari judecatoresti definitive in acest sens.

In discutiile cu cativa dintre ei am amintit de pozitia justitiei in cazul B.D. si invocarea dreptului de a dispune de propria persoana (art.26, aliniatul 1 si 2 din Constitutia Romaniei), dar in virtutea unei preocupari pentru acoperirea, protejarea fata de unele riscuri care pot aparea in urma unei astfel de interventii, acestia continua sa ceara o hotarare judecatoreasca definitiva care sa incuviinteze recurgerea la operatia de schimbare de sex.

Primul paradox.

Avem o justitie care refuza sa se pronunte intr-o actiune in instanta care are ca obiect incuviintarea interventiei chirurgicale de schimbare a sexului si care invoca dreptul de a dispune de propria persoana precum si libertatea medicului de a alege tratamentul, inclusiv interventia chirurgicala, in cazul diagnosticului de tulburari de identitate sexuala de tip transsexual.

Pe de alta parte, avem cativa medici care fac astfel de interventii chirurgicale si care cer o hotarare judecatoreasca definitiva data de justitie.

Consecintele acestui paradox.

B.D. pierde cinci ani din viata, bani, energie si timp incercand sa obtina formalitatile pentru a putea beneficia de tratamentul (cel chirurgical) care, in opinia lui, l-ar ajuta sa devina ceea ce este de fapt si pentru a-si putea recapata echilibrul emotional si psihic.

B.D. isi pierde increderea in sistemul de justitie romanesc, iar starea lui emotionala, psihica dar si cea sociala se agraveaza.

Justitia se dovedeste incapabila sa solutioneze cauza, nu atat prin hotararea pronuntata, cat mai ales prin ineficienta ei, B.D. nu o poate pune in aplicare intrucat nu are mijloacele de a-i convinge pe cei care fac astfel de interventii sa respecte hotararea pe care o are deja.

In sens larg paradoxul amintit este de natura sa-i incalce dreptul lui B.D. la tratament medical adecvat si in timp util,cu consecinte grave asupra sanatatii sale psihice si asupra statutului sau social.

O alta confuzie.

B.D. si O.K., in anul 2004, introduc actiuni in justitie, primul la Judecatoria sectorului 2, Bucuresti, cel de-al doilea la Judecatoria Constanta prin care se cere incuviintarea efectuarii operatiei de schimbare de sex.

Cele doua judecatorii admit actiunile si decid judecarea lor pe fond, procesele aflandu-se in diferite faze de derulare. In ambele cazuri au fost cerute expertize ale Institutului National de Medicina Legala (INML) care face recomandari in sensul cercetarilor medicale privind intrunirea, sau nu, a criteriilor medico-legale psihiatrice in urma carora interventia chirurgicala sa se recomande ca unic tratament.

Al doilea paradox.

Avem o justitie care se pronunta in toate cele trei grade de jurisdictie (fond, apel si recurs) in sensul neacceptarii unei actiuni judecatoresti avand ca obiect cererea de incuviintare pentru efectuarea unei operatii de schimbare de sex (cazul B.D.).

Pe de cealalata parte, aceeasi justitie, accepta o actiune cu acest obiect, nu ridica exceptia inadmisibilitatii cerereii si decide judecarea pe fond urmand sa pronunte o hotarare in acest sens (cazurile B.D. si O.K.).

Consecintele celui de-al doilea paradox.

Justitia da dovada de incosecventa si confuzie in aprecierea acestor tipuri de raporturi sociale si, prin acceptarea spre solutionare a acestor cereri, chiar daca hotararile viitoare ar fi favorabile, apreciem ca sunt inculcate drepturi esentiale prevazute in Constitutia Romaniei si in tratatele si conventiile la care Roamnaia este parte si pe care s-a angajat sa le respecte .

Faptul acceptarii spre judecare de catre o instanta a unei cereri privind incuviintarea efectuarii unei operatii de schimbare de sex si pronuntarea unei hotarari (favorabile sau nu) in acest sens, este o imixtiune in viata privata a unei persoane si o incalcare a dreptului constitutional prevazut de art. 26, alineatul 2 conform caruia “perosana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri”, intrucat decizia unei persoane de a efectua o operatie de schimbare de sex nu incalca nici drepturile si libertatile altora si nici ordinea publica sau bunele moravuri.

Mai mult, este o incalcare a dreptului la respectarea vietii intime si private, prevazut de acelasi articol constitutional, intrucat apartine doar persoanei isesi dreptul de a alege modul cum isi traieste viata intima, or, daca exista persoane care vor sa-si traiasca viata intima de pe pozitia unui transsexual, conforma identitatii sale psihice, justitia nu poate sa se “amestece” intr-o decizie personala care nu incalca nici drepturile si libertatile altora si nici ordinea publica sau bunele moravuri, asa cum am mai subliniat.

II. Starea de drept in conditiile inexistentei unei legi speciale privind transsexualismul.

Ce trebuie sa faci daca te-ai decis sa-ti schimbi sexul?

Asa cum am specificat deja, nu exista o lege speciala care sa reglementeze aceasta situatie, totusi, din increngatura legislativa actuala se pot identifica etapele parcurgerii unui astfel de demers.

Aceste etape sunt analizate si prezentate in corelatie cu conditiile legale cerute pentru modificarea actelor de stare civila, intrucat, aproape exclusiv, dorinta efectuarii unei operatii de schimbare de sex este insotita de dorinta modificarilor corespunzatoare in actele de stare civila, prin mentiuni specifice in certificatul de nastere si, pe baza acestor mentiuni, obtinerea unei carti de identitate conforma noilor schimbari.

Primul pas.

1.Trebuie introdusa o actiune in instanta, la judecatoria arondata adresei de domiciliu inscrisa in documentele de identitate. Aceasta actiune trebuie sa cuprinda cel putin trei capete de cerere:

a) incuviintarea efectuarii operatiei de scimbarea de sex,

b) dispunerea, pe cale de consecinta, a schimbarii prenumelui,

c) inscrierea mentiunilor cu privire la schimbarea de sex si de nume in certificatul de nastere.

Justificare.

Este nevoie de o hotarare judecatoreasca definitiva intrucat, medicii care efectueaza operatii de schimbare de sex ( dr. Ioan Lascar de la Spitalul de Urgenta, Floreasca, Bucuresti, dr. Elena Marincea de la Clinica Fixclinique, clinica doctorului Marek Valcu, doar interventii de schimbare a sexului din masculin in feminin) nu intervin chirurgical fara acordul justitiei.

De asemenea, este nevoie de o hotarare judecatoreasca deoarece, atat Legea nr. 119 din 16 octombrie 1996, actualizata, cu privire la actele de stare civila (art.44, litera i), cat si Ordonanta de Guvern nr. 41 din 30 ianuarie 2003, actualizata, privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice (art. 4, alineatul 2, litera l), conditioneaza modificarile pe marginea certificatelor de nastere doar atunci cand “persoanei i s-a incuviintat schimbarea sexului prin hotarare judecatoreasca ramasa definitive si irevocabila si solicita sa poarte un prenume corespunzator, prezentand un act de identitate din care sa rezulte sexul acesteia”.

Mentiune importanta la punctual 1.

Jurisprudenta pe aceste tipuri de cerere, desi limitata, arata ca anumite instante au acceptat astfel de cereri, judecandu-le pe fond, iar altele , le-au respins pe exceptia de inadmisibilitate.

Pasul doi.

2. Daca cererea a fost admisa si se judeca pe fond, instanta va cere o expertiza medico-legala psihiatrica efectuata la Institutul National de Medicina Legala (INML).

Numai daca in urma acestei expertize comisia de specialitate va confirma diagnosticul de tulburare de identitate sexuala de tip transsexual se va pute vorbi in continuare de posibilitatea efectuarii unei operatii de schimbare de sex.

Comisia speciala a INML va trimite persoana pentru analize specifice de tipul psihologic, psihiatric, endocrinologic si chirurgical efectuate in spitale de specialitate (indicate de ei) si abia dupa ce vor primi si analiza toate aceste date si analize vor putea pune un diagnostic si apoi face propuneri, recomandari de tratament.

Mentiune la punctual 2.

Operatia de schimbare de sex este considerata ca tratament “in extremis” pentru tulburari de identitate sexuala de tip transsexual, ceea ce determina comisia INML sa recurga la tratamente alternative, precum cel psihiatric de durata, ceea ce face ca decizia finala privind recomandarea efectuarii operatiei de schimbare de sex sa vina dupa foarte mult timp (din informatiile pe care le detinem poate dura pana la 2 ani).

Pasul trei.

3. Pe baza raportului comisiei de la INML si a recomandarilor facute de aceasta, instanta va pronunta o hotarare.

Pasul patru.

4. Daca hotararea este pentru incuviintarea efectuarii operatiei de schimbare de sex, persoana in cauza cu toate documentele si certificatele medicale cerute de INML efectuate la diferite spitale, cu raportul de expertiza medico-legala al INML, cu hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila, va merge la medicul care va intervenii chirurgical pentru inceperea tratamentului hormonal si programarea operatiei.

Mentiune la punctual 4.

In urma discutiilor cu dr. Ioan Lascar am aflat ca programarile pentru operatie nu pot fi facute mai devreme de 2 ani deoarece are deja programate pe agenda interventii chirurgicale care acopera aceasta perioada de timp.

Pasul cinci.

5. Dupa efectuarea operatiei de schimbare de sex, urmatorul pas este modificarea corespunzatoare a documentelor de stare civila, respectiv a actului de nastere.Temeiul legal al acestui demers il constituie Ordonanta de Guvern nr. 41 din 31 ianuarie 2003, acualizata, privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice.

Astfel, conform art. 6, aliniatele 1 si 2, persoana care solicita schimbarea numelui pe cale administrativa va depune o cerere la srviciul public comunitar de evidenta a persoanelor aflat in subordinea consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, in a carui raza teritoriala isi are domiciliul.

Cererea de schimbare a numelui/prenumelui trebuie sa fie motivata cu unul din motivele prevazute de art. 4, alin 2 din OG nr. 41 din 31 ianuarie 2003. In cazul acestor tipuri de cereri motivarea este data de art.4, alin 2, litera l.

Aceasta cerere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente :

  • copii legalizate dupa certificatele de stare civila (certificatul de nastere si de casatorie, daca este cazul),
  • un exemplar al Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a III a, in care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui/prenumelui, exemplar de la publicarea caruia sa nu fi trecut mai mult de un an,
  • consimtamantul dat in forma auntetica (notariala) al celuilalt sot, in cazul schimbarii numelui de familie comun purtat in timpul casatoriei,
  • cazierul judiciar si cazierul fiscal al solicitantului,
  • orice alte acte care motiveaza cererea (hotararea judecatoreasca definitiva privind incuviintarea efectuarii operatiei de schimbare de sex si prin care se dispune modificarea ulterioara a actelor de stare civila, certificat medico-legal din care sa rezulte sexul persoanei)

Cererea de schimbare a numelui, impreuna cu toate documentele amintite se trimit spre solutionare serviciului public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti. Acestea din urma verifica si analizeaza temeinicia cererii si propune, motivat, presedintelui consiliului judetean, respectiv primarului general al municipiului Bucuresti, emiterea dispozitiei de admitere sau respingere a cererii de schimbare a numelui/prenumelui.

Aceasta dispozitie trebuie emisa in 60 de zile de la primirea cererii si se transmite serviciului public la care a fost inregistrata cererea care va incunostinta solicitantul.

In acest caz solicitantul trebuie sa plateasca o taxa extrajudiciara de timbru, el va putea primi o copie de pe dispozitia de admitere a schimbarii numelui numai dupa ca va face dovada platii acestei taxe de timbru (plata trebuie facuta in termen de 90 de zile).

Schimarea sexului si a numelui/prenumelui se vor inscrie, prin mentiuni, pe marginea actului de stare civila, respectiv certificatului de nastere si pe baza certificatului de nastere modificat, serviciul politiei va elibera o noua carte de identitate corespunzatoare noii identitati.

Aprecieri critice

Din cele prezentate anterior este evident ca parcurgerea tuturor etapelor, de la decizia efectuarii unei operatii de schimbare de sex si pana la modificarile efective in actele de stare civila si obtinerea unei carti de identitate corespunzatoare modificarilor survenite, este un proces lung care poate sa dureze multi ani.

Aceasta tergiversare este nejustificata si descurajanta pentru cel care doreste, sau fata de care se impune un astfel de demers, si este de natura sa incalce drepturi recunoscute constitutional si prin tratate si conventii internationale la care Romania este parte si pe care le-a ratificat.

In primul rand nu credem ca se impune interventia statului prin organele sale de justitie, in decizia unei persoane de a recurge la o operatie de schimbare de sex. O astfel de decizie nu incalca nici drepturile si libertatile altora si nici nu aduce atingere ordinii publice sau bunelor moravuri, singurele cazuri prevazute de Constitutie care indreptatesc, justifica imixtiunea statului in dreptul individului la viata intima, familiala si privata.

Or, daca motivele care justifica imixtiunea statului in dreptul individului la o viata privata nu sunt indeplinite, de ce este nevoie de o hotarare data de o instanta de judecata prin care sa se incuvinteze recurgerea unei persoane la o interventie chirurgicala de schimbare de sex?

Astfel, necesitatea unei hotarari judecatoresti este nejustificata din cel putin daua puncte de vedere.

I. Pe de o parte, daca interventia chirurgicala este considerata tratament in diagnosticul de tulburare a identitatii sexuale de tip transsexual, de ce este justitia cea care trebuie sa aprecieze aplicarea, sau nu, a acestui tratament?

Nu avem la cunostinta sa existe tratamente in alte tipuri de diagnosticuri care sa fie aplicate numai cu acordul justitiei, medicul, sau echipele medicale, fiind sigurul in masura sa aprecieze tratamentul adecvat atunci cand se confrunta cu orice tip de diagnostic.

II. Pe de cealalta parte, atunci cand justitia intervine in acest tip de raporturi sociale, o face cu incalcarea unor drepturi si libertati individuale recunoscute si garantate prin Constituia Romaniei si prin alte tratate si conventii internationale la care Romania este parte si pe care le-a ratificat.

Unul dintre aceste drepturi care consideram ca este incalcat este dreptul la integritate si sanatate fizica si psihica, asa cum reiese din art.22, alineatul 1, coroborat cu art. 34, alineatul 1, din Constituia Romaniei.

Prejudiciile aduse acestui drept constitutional pot fi analizate dintr-o perspectiva dubla:

atunci cand prin hotararea pronuntata nu se incuvinteaza efectuarea operatiei de schimbare de sex, desi in opinia solicitantului aceasta se impune pentru sanatatea sa psihica si pentru statutul sau social pe care il doreste.

timpul necesar parcurgerii procedurii in fata instantei de judecata il priveaza pe solicitant de beneficial unui tratament adecvat in timp util, stiut fiind ca astfel de procese dureaza foarte mult, ceea ce are repercusiuni asupra echilibrului psihic si social al solicitantului.

Un alt drept care consideram ca este incalcat prin interventia statului este dreptul la viata intima, familiala si privata in componenta caruia este inclus si dreptul persoanei de a dispune de ea isasi prevazut in Constituia Romaniei la art. 26. Aprecierile in sensul incalcarii dreptului la viata privata sunt facute cu considerarea observatiilor Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) in baza Conventiei Europene a Drepturilor Omului la care Romania este parte si pe care a ratificat-o.

Astfel, conform interpretarilor date de CEDO, “viata privata” acopera integritatea fizica si morala a persoanei si cuprinde viata sexuala, se refera, deci, la domeniul vietii individuale unde poate sa-si exprime liber identitatea sa, oricare ar fi, in relatiile cu ceilalti sau singuri.

Respectarea vietii private presupune dreptul de a intretine si de a stabili relatii cu celelalte fiinite umane, in special in domeniul afectiv pentru dezvoltarea si implinirea propriei personalitati.Or, persoana care solicita o interventie chirurgicala de schimbare a sexului o face tocmai in acest scop, adica implinirea propriei personalitati in vederea stabilirii de relatii afective, sexuale si sociale, prin urmare este o decizia personala privind viata sa privata, iar necesitatea cererii pronuntarii justitiei intr-o decizie care tine de viata privata a persoanei, nu poate sa fi considerata decat ca o imixtiune a justitiei cu incalcarea dreptului individual la viata privata.

In aceste coditii se impune ca legiuitorul roman sa aduca clarificarile si modificarile corespunzatoare, prin elaborarea unei legi speciale privind transsexualismul si care sa fie in concordnta cu prevederile constitutionale si cu tratatele si conventiile privind drepturile omului la care Romania este parte si fata de care s-a angajat sa le respecte.