Potrivit cartilor, articolelor si postarilor pe retelele de socializare, dorinta noastra pentru o lovitura rapida de dopamina este motivul pentru care avem pofta de cookie-uri si petrecem prea mult timp pe Instagram. Daca continuam sa cedam acestor dorinte, spune ratiunea, nu ne vom putea opri niciodata.
„Am transformat lumea dintr-un loc de penurie intr-un loc de abundenta coplesitoare”, a scris dr. Anna Lembke, psihiatru la Stanford, in cea mai bine vanduta carte „Dopamine Nation”. In consecinta, suntem cu totii expusi riscului de „supraconsum compulsiv”.
O tendinta de auto-imbunatatire numita adesea „post cu dopamina”, care a aparut in 2019, se bazeaza pe abtinerea de la orice provoaca eliberarea substantei chimice. Premisa este ca distractiile moderne refac creierul, astfel incat distractiile cu ritm mai lent sa nu mai fie placute.
Videoclipurile etichetate #dopamina, multe care pretind ca ii invata pe spectatori cum sa manipuleze substanta chimica a creierului, au peste 700 de milioane de vizualizari pe TikTok. Un influencer ofera o „lista gratuita de lucruri care amortesc dopamina”, astfel incat sa puteti „recuperati controlul asupra vietii voastre!”
Parintii sunt chiar sfatuiti sa impiedice copiii sa se confrunte cu varfuri de dopamina (adica sa nu-i lase sa se joace jocuri video sau sa manance junk food) pentru ca nevoia nesatioasa de neurotransmitator sa creasca comportamentul rau.
Oamenii de stiinta care studiaza dopamina spun ca aceste preocupari au fost disproportionate. Ele „nu se bazeaza neaparat pe stiinta actuala a ceea ce stim despre dopamina”, a spus Vijay Namboodiri, profesor asistent de neurologie la Universitatea din California, San Francisco.
Inainte de a renunta la dopamina – si la perspectiva oricarei bucurii in viata – este important sa intelegeti cele mai mari conceptii gresite despre neurotransmitator si ceea ce arata cercetarile.
Dopamina nu este in mod inerent buna sau rea.
Ideea ca dopamina produce sentimente de placere a venit din experimentele timpurii la rozatoare si, mai tarziu, la oameni, care au descoperit ca sistemul dopaminergic a fost activat atunci cand animalele au intalnit o recompensa. Mancarea, sexul, drogurile si interactiunile sociale declanseaza eliberarea de dopamina in creier, sugerand ca neurochimica este legata de orice rezultat de bine.
Dar, dupa studii suplimentare in anii 1990, oamenii de stiinta si-au dat seama ca dopamina este mai strans legata de anticiparea unei recompense decat de primirea acesteia. Dopamina provoaca dorinta de ceva si motivatia de a-l obtine, nu bucuria de el.
„Ceea ce credem ca poate face este ceva de genul dorintei”, a spus Talia N. Lerner, profesor asistent de neurostiinte la Universitatea Northwestern. „Iti invata creierul cum sa-ti prezica nevoile si sa incerce sa-ti alinieze comportamentele cu acele nevoi.”
Un neurochimic care controleaza dorinta poate suna sinistru, dar urmarirea recompenselor nu este in mod inerent o problema; totul depinde de context. Animalele de la albine pana la oameni au dezvoltat sisteme de dopamina pentru a le motiva sa caute hrana si sex pentru a supravietui si a procrea.
„Este o parte importanta a motivului pentru care suntem aici astazi”, a spus Kent C. Berridge, profesor de psihologie si neurostiinta la Universitatea din Michigan. „Nu am fi evoluat si nici nu am fi supravietuit, stramosii nostri, fara dopamina.”
Dopamina este, de asemenea, esentiala pentru invatare. In acest context, elementul cheie care provoaca declansarea neuronilor dopaminergici este surpriza, indiferent daca rezultatul este satisfacator sau dezamagitor.
„Dopamina nu va spune cand ceva este bun sau rau in sine, ci cand este mai bine sau mai rau decat va asteptati sa fie”, a spus dr. Lerner. Acest val de dopamina va ajuta sa va actualizati asteptarile si sa va modificati potential comportamentul pentru viitor.
O lovitura normala de dopamina nu iti va reconecta creierul.
Datorita rolului dopaminei in motivare si invatare, ingrijorarea este ca activitatile extrem de stimulatoare vor deturna sistemul de neurotransmitatori, astfel incat acesta nu mai functioneaza pentru recompense mai mici, de zi cu zi. Pentru cineva pasionat de jocurile video, se crede ca Monopoly ar putea fi mai putin plina de satisfactii.
Aceasta preocupare se bazeaza partial in stiinta. Utilizarea prelungita a medicamentelor care provoaca cresteri uriase ale dopaminei, cum ar fi cocaina si amfetamina, poate determina creierul sa inchida unii dintre receptorii asupra carora actioneaza neurochimicul. Aceasta asa-numita toleranta inseamna ca este nevoie de mai mult medicament pentru a obtine acelasi nivel ridicat.
Deoarece jocurile video si pornografia pot crea obiceiuri, unii cercetatori – inclusiv Dr. Lembke – au emis ipoteza ca ar putea provoca semne similare de toleranta in creier. Cu toate acestea, intr-un interviu pentru The New York Times, ea a recunoscut ca aceasta teorie este dedusa din studiile medicamentelor stimulatoare si ca in prezent nu exista dovezi care sa o sustina.
Drept urmare, Dr. Berridge si altii au criticat ideea. Un motiv este ca cantitatea de dopamina eliberata ca raspuns la jocurile video, pornografie, retelele sociale si mancarea nedorita este substantial mai mica decat cea eliberata ca raspuns la drogurile care creeaza dependenta.
Si in timp ce, pentru unii oameni, jocurile video provoaca un raspuns mai mare la dopamina decat jocurile de masa, asta nu inseamna ca jocul de masa provoaca o eliberare de dopamina mai mica decat inainte si nu se datoreaza unei modificari inerente a dopaminei. sistem, a spus dr. Namboodiri. De asemenea, nu inseamna ca iubitorii de jocuri video nu vor dori niciodata sa mai joace jocuri de societate. Acelasi lucru este valabil si pentru a manca bomboane versus a manca fructe sau a viziona YouTube fata de a citi o carte.
O pauza de la jocurile video sau de la retelele sociale poate fi o idee buna daca doriti sa petreceti mai mult timp altor activitati. Dar asta nu se datoreaza faptului ca trebuie sa va resetati sistemul de dopamina, a spus dr. Namboodiri. (Exista motive sa credem ca vietile noastre digitale ne-au scurtat intervalele de atentie, dar aceasta este o alta poveste.)
„Daca sfatul pe care ti-l da cineva despre ceea ce ar trebui sa faci este valabil, indiferent daca dopamina este in joc, probabil ca este un sfat util”, a spus dr. Namboodiri. Dar el a remarcat ca „ca domeniu suntem inca destul de departe de a avea o intelegere completa” a dopaminei si a modului de manipulare a acesteia in viata de zi cu zi.
Dependenta inseamna mai mult decat dopamina.
Unele comportamente pline de satisfactie pot cauza probleme in viata oamenilor. Desi activitati precum jocurile de noroc, vizionarea pornografiei si jocurile video nu stimuleaza la fel de mult eliberarea de dopamina ca si drogurile, ele pot duce la modele de comportament similare cu cele observate in tulburarea de consum de substante – si anume, continuarea activitatii in ciuda consecintelor negative grave.
Dar asta este exceptia, nu regula. Majoritatea oamenilor nu isi pierd locurile de munca sau relatiile sau nu se confrunta cu efecte negative asupra sanatatii din cauza acestor activitati. Aproximativ 2 pana la 3% dintre persoanele care urmaresc pornografie raporteaza ca sunt dependenti de acest comportament. In mod similar, 2 pana la 3% dintre persoanele care joaca jocuri online se califica ca avand tulburari de jocuri pe internet.
„Pentru unii oameni, da, aceasta este o problema”, a spus dr. Berridge. „Nu este o problema pentru majoritatea oamenilor. Putem functiona in lume si ne putem bucura de aceasta lume bogata in recompense.” La fel ca in majoritatea lucrurilor legate de sanatate, cheia este moderatia. Nu trebuie sa-ti refuzi placerea de a fi o persoana buna sau sanatoasa.
Si in timp ce dopamina este implicata in dependenta, compulsiile de a consuma droguri sau de a se masturba sunt mai complicate decat un singur neurotransmitator. „A spune ca este doar dopamina este o simplificare excesiva”, a spus dr. Lembke.
De fapt, incercarile experimentale de a trata dependenta prin modificarea activitatii dopaminei din creier nu au functionat. Aceste tipuri de comportamente compulsive sunt adesea insotite de alte boli psihice sau stres extrem in timpul copilariei.
„Cu exceptia cazului in care utilizati un drog precum cocaina, care este probabil complet nesanatos, nu exista neaparat o modalitate sanatoasa sau nesanatoasa de a folosi dopamina”, a spus dr. Lerner. „Este vorba doar de invatare. Si oricand poti invata ceva bun, oricand poti invata ceva rau.”
