Acesti ultimi ani, plini de pandemii si tensiuni politice polarizate, au fost duri pentru cei care conduc scolile. Directorii de pretutindeni au facut fata acestei ocazii – stingand incendiile, facand fata situatiilor neasteptate si angajandu-si, informand si adunandu-si personalul pentru a tine la distanta impactul negativ al pandemiei.
Multi directori recunosc ca nu aveau idee ca cariera lor ca administratori de scoala va fi atat de stresanta. Si multi se confrunta cu fortele pe care cercetarile le indica duc la burnout: supraincarcare de munca, lipsa de control, recompense insuficiente, tratament inechitabil, defalcarea comunitatii, conflict de valori si lipsa de potrivire cu locul de munca.
Ratele de burnout sunt ridicate in domeniul educatiei, in special in randul directorilor. Acest lucru se datoreaza aproape sigur datorita presiunii fara precedent de a indeplini standardele agresive de realizare a studentilor, pe langa faptul ca face fata schimbarilor constante si lucreaza armonios cu diverse parti interesate. Intr-un fel, se asteapta si ei sa mentina un mediu scolar pozitiv.
Aceste cerinte ale locului de munca pot duce la epuizare si, in cele din urma, la sindromul de epuizare – o stare de epuizare mentala si fizica pe care orice lucrator o poate experimenta atunci cand cerintele de munca depasesc resursele personale. In aceasta situatie, indivizii pot deveni obositi pana la punctul de a nu mai avea grija pentru ca simt ca ceea ce fac nu conteaza, indicand o stare de epuizare emotionala. Cand directorii dedica prea mult timp si resurse muncii lor si dezvolta un echilibru foarte slab intre viata profesionala si viata privata, capacitatea lor de a se ingriji si de a fi amabili are de suferit – o stare descrisa ca depersonalizare. Cei care experimenteaza depersonalizarea nu-i mai vad pe oameni ca pe oameni, ci ca pe probleme care trebuie rezolvate intr-un fel.
In acest cadru de spirit, un director poate permite cinismului si sentimentelor negative sa preia conducerea, ceea ce duce la raspunsuri sarcastice si neajutorate. Pe masura ce capacitatea lor de a dezvolta si mentine relatii sanatoase devine si mai compromisa, directorii pot prezenta rabdare, toleranta, implicare si grijuliu diminuate; Indivizii epuizati din punct de vedere emotional dezvolta un sentiment de neputinta pe care, indiferent de cat de mult ar incerca, nu vor face niciodata diferenta.
Poate si mai rau, acel stres este contagios. Daca directorii nu se preocupa de propria bunastare pentru a contracara efectele negative asupra sanatatii mentale, sociale, emotionale si fizice, colegii lor pot fi expusi riscului de a avea aceleasi efecte negative. De obicei, directorii care se ocupa de propria bunastare sunt lideri eficienti care adopta un stil pozitiv, proactiv si sunt capabili sa raspunda nevoilor altora, deoarece au resursele necesare pentru a face fata provocarilor profesiei. Acesti administratori de scoala dau dovada de acceptare, compasiune, incredere si rabdare si asculta preocuparile altora intr-un mod nejudecator, grijuliu si empatic.
Cu toate acestea, in ciuda recunoasterii pe scara larga a importantei promovarii bunastarii sociale si emotionale in scolile K-12, cele mai multe eforturi au fost indreptate exclusiv spre sustinerea sanatatii mintale a elevilor, cu putin accent pe sprijinirea bunastarii profesorilor si administratorilor. Deci, ce putem face pentru a pregati mai bine viitorii conducatori de scoala pentru conditii care vor reveni cu siguranta – si astfel sa le promovam bunastarea? Iata cinci sugestii.
1. Sustine ingrijirea de sine
In cartea sa din 2004, Margin: Restoring Emotional, Physical, Financial, and Time Resources to Overloaded Lives , medicul Richard Swenson descrie cantitatea de putere disponibila dincolo de cea necesara ca „marja”: ceva tinut in rezerva pentru situatii neprevazute. Cu totii avem o cantitate de „putere” care este formata din factori precum abilitati, timp, resurse, putere emotionala, putere fizica, credinta, sprijin financiar si cunostinte, printre altele.
Pe de alta parte, „incarcarea” include factori interni (de exemplu, aspiratiile si asteptarile personale) si factori externi, cum ar fi volumul de munca, asteptarile relatiilor, responsabilitatile, implicarea sociala si multe altele. Cand puterea noastra este mai mare decat sarcina noastra, avem o marja. Avem suficient spatiu sa luam mai mult sau sa fim echilibrati sau sa ne descurcam cu viata de zi cu zi.
Cand sarcina noastra este mai mare decat puterea noastra, suntem supraincarcati, ceea ce duce la stres si anxietate. In cele din urma nu vom putea sa ne descurcam cu totul. Indurarea acestui „fara marja” dauneaza sanatatii noastre fizice, mentale, spirituale si relationale. Deci, trebuie sa mentinem in mod proactiv o anumita marja pentru a functiona sanatos din punct de vedere al muncii si al vietii. In calitate de directori care simt ca trebuie sa satisfaca mai intai nevoile tuturor celorlalti, avem dificultati sa le spunem nu oamenilor, sa spunem pur si simplu „Nu am marja”. Mentinerea unei marje spunand uneori „nu” poate fi un semn de sanatate.
In prezent, desi a fi „arsat” si „ocupat” pare a fi echivalat cu „productivitate” in domeniul educatiei, directorii care sunt stresati si suprasolicitati sunt de fapt mai putin eficienti. De aceea ar trebui sa incepem sa schimbam acea cultura de la a ne mentine starea de stres ca o insigna de onoare la una care onoreaza timpul liber si apreciaza calmul.
Intr-o cultura noua, mai sanatoasa, ingrijirea de sine nu este un act egoist. Nu va asteptati ca o masina sa functioneze fara benzina. In mod similar, nu puteti servi dintr-un vas gol. Districtele scolare, consiliile scolare, asociatiile profesionale, colegii si personalul pot sprijini bunastarea directorilor prin trimiterea de mesaje care confirma importanta ingrijirii de sine pentru conducerea scolii.
Mai concret, putem reduce asteptarile ca directorii sa-si raspunda la e-mailuri in weekend sau dupa orele de scoala, cu exceptia cazului in care exista urgente adevarate. Acesta poate parea un pas mic, dar poate fi un sprijin imens pentru directori. Programele de wellness pentru ingrijire personala pot ajuta, de asemenea, liderul scolii sa streseze, deoarece echilibrul dintre viata profesionala si viata privata poate creste productivitatea si pozitivitatea, oferind, in acelasi timp, un model pentru personal si studenti. Mindfulness poate fi un alt instrument eficient de ingrijire de sine prin dezvoltarea perspectivei, a fi prezent in moment si a rezistentei sporite pentru rezolvarea eficienta a problemelor. Alocarea timpului pentru conexiunile cu oamenii carora le pasa, fie ca este vorba despre un apel virtual Zoom sau intr-o excursie in natura sau intr-o iesire, poate ajuta la cresterea sanatatii mintale, la imbunatatirea calitatii vietii dincolo de scoala sau de munca,
2. Faceti principala bunastare parte a dezvoltarii profesionale
Aproape toate programele de dezvoltare profesionala se concentreaza pe a ajuta directorii sa-si imbunatateasca performanta scolara (curricula, initiative, strategii pedagogice), dar putine se concentreaza pe dezvoltarea abilitatilor pentru a-si sustine propria bunastare.
In lumea afacerilor, multe corporatii ofera oportunitati pentru echipele de conducere de a participa la programe de invatare social-emotionala (SEL); in domeniul educatiei insa, majoritatea sistemelor scolare nu ofera astfel de oportunitati conducatorilor lor. Programele de dezvoltare profesionala trebuie dezvoltate pentru a cultiva propria bunastare sociala si emotionala a directorilor si pentru a-i ajuta sa dezvolte abilitatile necesare pentru a conduce eficient implementarea SEL.
Sunt exemple de urmat. Scoala de Educatie si Dezvoltare Umana de la Universitatea din Colorado Denver ofera certificatul de lider prosocial pentru conducatorii de scoli care sunt interesati de o implementare sistemica a invatarii sociale si emotionale la nivelul scolii. Acest certificat cu trei cursuri include un curs care se concentreaza exclusiv pe consolidarea competentelor sociale si emotionale ale adultilor, pe masura ce exploreaza practicile si strategiile de auto-ingrijire prin integrarea programului Cultivarea constientizarii si rezilientei in educatie (CARE) in cadrul cursului.
3. Promovati modele de coaching sau mentorat
Desi programele de dezvoltare profesionala pe termen scurt pot sprijini bunastarea sociala si emotionala a directorilor, procesul de invatare-aplicare necesita un sprijin sustinut in timp. Poate fi util sa se stabileasca retele locale pentru liderii scolii, care sa ii ajute sa se conecteze cu altii care se confrunta cu cerinte si provocari similare si cu mentori in care pot avea incredere.
Indrumarea si sprijinul din partea colegilor pot ajuta la prevenirea izolarii, care a devenit mai pronuntata in ultimii ani, pe masura ce rolul directorului a devenit mai complex. Programele de mentorat care asociaza directori veterani cu directori incepatori pot promova, de asemenea, bunastarea. Oferind oportunitati de dezvoltare profesionala continua si stabilind programe de mentorat, scolile pot ajuta directorii sa se preocupe de propria lor bunastare.
Din nou, sunt exemple de urmat. Centrul National pentru Curaj si Reinnoire a fost infiintat la Wellesley College in 2006 de influentul ganditor in educatie Parker J. Palmer. De peste 20 de ani, acestia au lucrat pentru a crea o abordare unica a reinnoirii identitatii personale, a vitalitatii profesionale si a integritatii profesionale – si pentru curajul de a actiona conform acestor valori.
In 2018, ei si partenerii lor au dezvoltat The Soul of Leadership: Courage, Presence, & Integrity (SoL), care combina conexiuni peer-to-peer, coaching incorporat si modele de mentorat pentru a stimula bunastarea principala. Intr-o evaluare a programului pentru cohorta 2020-2021, directorii au raportat ca programul SoL si-a redus epuizarea, iar masurile confirma ca atat epuizarea emotionala, cat si depersonalizarea au scazut in randul participantilor. Ei au raportat, de asemenea, un sentiment mai mare de eficacitate si realizare.
4. Schimbati politicile si standardele pentru a sustine bunastarea
Directorii sunt cheia pentru dezvoltarea unor medii scolare primitoare si grijulii, care sa permita elevilor sa prospere si sa obtina succes social, emotional si academic. Prin urmare, bunastarea directorilor trebuie sa fie o prioritate in orice sistem care vizeaza promovarea unui climat scolar sanatos si a bunastarii elevilor. Statele, districtele si scolile pot incorpora bunastarea ca obiectiv in planurile strategice, bugetele si programele de invatamant, formalizand standardele SEL si facand prevederi pentru a investi in echipele SEL.
De exemplu, fondurile federale de Titlul I pot fi utilizate pentru costuri non-instructionale daca costurile imbunatatesc rezultatele elevilor si pot fi, de asemenea, cheltuite pentru interventii cuprinzatoare, la nivelul scolii, daca imbunatatesc performanta generala. Avand in vedere cercetarile care sustin impactul pozitiv al SEL si al bunastarii asupra performantelor academice, fondurile Titlul I pot ajuta la sprijinirea eforturilor de bunastare in randul personalului.
In plus, putem oficializa cerintele de auto-ingrijire pentru administratorii scolii. Standardele profesionale si instrumentele de evaluare pot include modelarea auto-ingrijirii si sprijinul initiativelor de auto-ingrijire ca parghie pentru a prioritiza initiativele de bunastare. Obiectivele de imbunatatire a scolii pot asigura ca bunastarea este subliniata in dezvoltarea profesionala pentru profesori si lideri.
Consiliul National de Politici pentru Administrarea Educatiei a adoptat noi standarde profesionale nationale pentru conducatorii de scoli in noiembrie 2015, dar acestea nu recunosc importanta bunastarii sociale si emotionale a directorilor. Cand aceste standarde vor fi revizuite, speram sa le vedem prioritizeaza si oficializeaza ingrijirea de sine proactiva.
5. Creati o stabilitate mai mare prin misiuni de principal pe termen lung
Schimbarea de afaceri a directorilor este o preocupare serioasa, avand in vedere rolul critic pe care liderii scolii il joaca in implementarea eforturilor de imbunatatire a scolii pe termen lung. Numarul directorilor si superintendentilor care se pensioneaza anul trecut a crescut vertiginos odata cu raspandirea pandemiei.
Cu toate acestea, dovezile arata ca scolile cu turnover mare prezinta un angajament mai scazut fata de imbunatatire. Mai mult, schimbarea directorului poate duce la schimbarea cadrelor didactice, crescand astfel nivelurile de nemultumire si burnout si scazand probabilitatea de a cultiva relatii satisfacatoare si pline de grija. In cartierele cu niveluri ridicate de mobilitate a studentilor si saracie, stabilitatea principalului este deosebit de importanta. Scolile pot sprijini crearea de medii care promoveaza si acorda prioritate bunastarii tuturor partilor interesate din scoala prin crearea unei mai mari stabilitati pentru directori prin misiuni pe termen mai lung.
Multi directori raspund la situatii emotionale extrem de stresante in moduri care le pun in pericol capacitatea de a dezvolta si sustine relatii sanatoase, de a conduce eficient, de a construi legaturi puternice cu comunitatea si de a sprijini scolile sanatoase. De dragul acestor directori – si, intr-adevar, a intregului nostru sistem educational – trebuie sa facem un efort colectiv pentru a ne muta concentrarea de la masurarea si testarea realizarilor doar la promovarea bunastarii. Daca COVID ne-a invatat ceva, acesta este: bunastarea ar trebui sa fie fundamentul tuturor fatetelor scolii.
