In timpul unei conferinte de presa online de la Geneva, directorul regional adjunct al Programului Alimentar Mondial (WFP) pentru Asia si Pacific, Anthea Webb, a declarat ca organizatia a reusit sa transporte 600 de tone de alimente in Afganistan in aceasta saptamana si sa ajute 80.000 de oameni.
Aceasta cifra se adauga celor peste 5 milioane de oameni pe care PAM le-a putut ajuta deja de la inceputul anului.
Unul din trei afgani sufera de nesiguranta alimentara
Potrivit agentiei Natiunilor Unite, unul din trei afgani sufera de insecuritate alimentara din cauza efectelor combinate ale razboiului si incalzirii globale.
Dincolo de conflict, afganii sufera deja de o criza alimentara grava, iar 2021 este un „an extrem de dificil”, a declarat sefa WCO din Afganistan, Mary-Ellen McGroarty, intr-un interviu acordat agentiei AFP.
Marti, PAM a cerut comunitatii internationale sa accelereze operatiunile pentru a prepozitiona ajutorul umanitar inaintea iernii care se apropie.
„De obicei, in aceasta perioada a anului, PAM prepozitioneaza stocurile de alimente in depozite si in cadrul comunitatilor din Afganistan, care sunt apoi distribuite familiilor afgane aflate in nevoie inainte de a fi oprite de ninsori brutale de iarna”, a spus Webb.
„Anul acesta insa, cu niveluri scazute de finantare si nevoi in crestere, riscam sa ramanem fara faina de grau, principala noastra aprovizionare, din octombrie. Mai avem doar cateva saptamani pentru a ne asigura finantarea necesara de la donatori si pentru a stabili rezerve de hrana inainte de ninsoare. blocheaza trecatorile muntoase”, a spus el.
Odata ce va fi zapada, va fi prea tarziu pentru a ajuta poporul afgan, avertizeaza WFP, potrivit careia unul din trei oameni sufera de foame in Afganistan.
Pe langa consecintele economice generate de pandemia de COVID-19, „tara se confrunta cu a doua seceta severa in trei ani. Oamenii abia isi revin dupa seceta din 2017/2018”, a declarat McGroarty, seful PAM in Afganistan.
„S-a inregistrat o reducere cu 40% a recoltei de grau ca urmare a uneia dintre cele mai secetoase ierni din ultimii 30 de ani. Am avut foarte putina zapada in Kabul in acest an”, asa ca aprovizionarea cu apa la momentul topirii zapezii este foarte mica. rar, a adaugat el, invocand un „impact devastator asupra animalelor”.
Aceasta situatie este agravata logic de conflictul care afecteaza intreaga tara, cu „fermieri care nu pot recolta” si care „au fugit din case” si „au distrus livezi”.
Distrugerea infrastructurii, precum poduri, baraje si drumuri, a compromis si accesul la alimente, a deplans seful acelui program ONU.
Impactul combinat al conflictului si al secetei a dus la o inflatie a preturilor alimentelor de baza: graul este cu 24% mai scump decat media ultimilor cinci ani.
Joe Biden spera sa puna capat evacuarilor din Afganistan pe 31 august
„Situatia este dezastruoasa. Ultimele analize indica faptul ca 14 milioane de oameni sunt deja expusi riscului de foamete severa sau acuta, adica o persoana din trei. Si doua milioane de copii sunt expusi riscului de malnutritie”, a avertizat McGroarty.
Provizii medicale pentru o saptamana
In ceea ce priveste situatia sanatatii, nici stirile nu sunt incurajatoare. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a avertizat, marti, ca are provizii medicale in Afganistan doar pentru o saptamana, avand in vedere imposibilitatea de a ajunge la aprovizionare in tara.
„In acest moment, OMS are suficiente provizii in tara pentru o saptamana”, a declarat directorul regional al organizatiei pentru Mediterana de Est, Ahmed al Mandhari, la o conferinta de presa virtuala.
„Ieri (luni), 70% din aceste provizii au fost livrate la centrele de sanatate”, a adaugat el.
Al Mandhari a explicat ca peste 500 de tone metrice de rechizite medicale destinate tarii asiatice sunt blocate in Dubai, avand in vedere imposibilitatea de a le trimite pe calea aerului din cauza situatiei haotice de pe aeroportul din Kabul.
„Acele tari care trimit avioane goale sa ia persoane evacuate nu se simt in masura sa ne ajute”, a marturisit Mandhari.
Acest deficit, a adaugat directorul regional, coincide cu o crestere a nevoilor in tara din cauza evenimentelor recente.
Libertate prelungita?
Presedintele american George W. Bush a lansat Operatiunea Enduring Freedom pe 7 septembrie 2001, la aproape o luna dupa atacurile teroriste din 11 septembrie care au ucis peste 3.000 de oameni. Afganistanul, aflat pe atunci in mainile talibanilor, a refuzat sa-l predea pe Osama Bin Laden, liderul Al Qaeda, organizatia terorista care a revendicat atacurile.
Infrangere rapida
Coalitia internationala, condusa de Statele Unite si aliatii sai din NATO, ii invinge pe talibani in mai putin de doua luni, de cand acestia au capitulat pe 6 decembrie 2001.
Un razboi uitat
SUA s-au concentrat pe invazia Irakului incepand cu 2003. Acest lucru a permis talibanilor si altor grupuri islamiste sa se regrupeze si sa formeze o miscare de insurgenta.
Promisiuni incalcate
Desi Barack Obama a venit la presedintia Statelor Unite cu promisiunea de a pune capat razboiului, in timpul administratiei sale s-a ajuns la maximum 100.000 de soldati americani in Afganistan, pentru a controla insurgenta talibana si a inabusi inaintarea Statului Islamic.
Departe de pace
Desi la inceputul presedintiei sale, Trump a lansat o ofensiva majora impotriva talibanilor, in 2020 guvernul sau a ajuns la un acord de pace cu acest grup. Succesorul sau, Joe Biden, a avansat retragerea trupelor americane din Afganistan, care ar fi trebuit sa fie finalizata pe 31 august. Talibanii au profitat de acest lucru si de slabiciunea armatei afgane pentru a avansa si, in sfarsit, a lua capitala Kabul.
OMS se teme ca va exista un nou varf al infectiilor cu Covid-19, din cauza miscarii persoanelor stramutate interne, care ar putea duce la o mai mare transmitere a virusului.
Pana saptamana trecuta, in Afganistan au fost inregistrate 158.600 de cazuri acumulate de la inceputul pandemiei, iar numarul de noi infectii zilnice era in scadere, desi doar 5% din populatie, aproximativ doua milioane de persoane, este vaccinata.
Duminica, OMS si UNICEF au cerut impreuna „infiintarea imediata a unui pont aerian umanitar fiabil si dinamic pentru a livra provizii” in Afganistan.
„Chiar inainte de evenimentele care au avut loc in ultimele saptamani, Afganistanul reprezenta deja a treia cea mai mare operatiune umanitara din lume, cu peste 18 milioane de oameni care au nevoie de ingrijiri medicale”, se arata intr-un pasaj in declaratia de duminica.
Pe de alta parte, agentia a indicat ca a primit rapoarte de crestere a cazurilor de diaree, hipertensiune arteriala, complicatii de sanatate reproductiva, malnutritie, traume si urgente.
Directorul sau regional pentru Situatii de Urgenta, Richard Brennan, a indicat ca OMS a primit oferte de zboruri pentru a duce materialul blocat in Afganistan si ca spera sa aiba „stiri incurajatoare” in acest sens „in urmatoarele doua zile”.
La randul sau, reprezentantul OMS in tara asiatica, Dapeng Luo, a declarat ca talibanii sustin in prezent activitatea organizatiei si nu fac presiuni asupra personalului acesteia, in ciuda faptului ca unele dintre angajatele acesteia nu au participat la munca, ba chiar si-au dat demisia. , „din cauza situatiei de insecuritate”.
OMS are in prezent 684 de persoane care lucreaza in 34 de provincii ale tarii, care inainte de izbucnirea actualei crize, a fost deja scena celei de-a treia operatiuni umanitare ca marime din lume din cauza „razboiului, stramutarilor, secetei, foametei si, bineinteles, COVID-19. -19 pandemie”, a spus Daeng.
El a mai recunoscut ca, desi atat barbatii, cat si femeile foloseau serviciile lui, „unilor pacienti le este frica sa paraseasca casa daca nu se afla in conditii care le pun viata in pericol”.
Aproximativ 50.000 de straini si afgani au fugit din tara de pe aeroportul din Kabul, dupa ce talibanii au preluat puterea in urma cu 10 zile, potrivit Washingtonului.
Multi afgani se tem ca noul guvern taliban va repeta interpretarea extrema a legii musulmane (Sharia) de cand detineau puterea intre 1996 si 2001, sau se confrunta cu represalii pentru ca au lucrat pentru guvernul sustinut de SUA in ultimele doua decenii.
