Andre Salamon isi croieste drum prin padurile de conifere de pe un deal din regiunea centrala Harz a Germaniei. Acesta este padurar, cauta daune. Nu trebuie sa caute mult timp si indica mici gauri din scoarta unui molid – opera unui gandac care a infestat toata aceasta regiune. „Acum este normal sa gasesti copaci morti sau afectati in fiecare zi”, spune el, adaugand ca este un fenomen ingrijorator care nu se limiteaza la aceste paduri. Padurile dense si verzi din Germania, care au dat nastere basmelor lui Grimm, devin gri si mor. Padurile acopera inca o treime din tara, dar conform ultimului sondaj al guvernului federal, 79% din toti copacii la nivel national sunt bolnavi sau morti.
Salamon ridica din umeri. El spune ca, cu cei mai multi copaci slabiti de cinci ani de seceta, gandacii de scoarta abia termina treaba. Dar doare tot la fel. „Nu voi nega ca sunt trist sa vad un copac murind cu o suta de ani prea devreme”, spune el.
Melancolia lui este impartasita de turisti in acest loc popular de drumetii. Silke Rohbatscher spune ca ea si sotul ei vin in muntii Harz de ani de zile si acum abia recunosc traseele.
„Ne planificam drumetiile folosind Google Maps, care inca arata fotografii cu paduri luxuriante”, spune Rohbatscher. „Dar nu mai gasesti poteci pentru ca copacii prin care au condus au disparut”.
Padurile sunt mai mult decat doar copaci pentru germani
Peisajul schimbat este, de asemenea, un soc pentru proprietarul afacerii Wolf Goertz, care vizita si el padurea. „Acum cinci pana la sapte ani, totul era padure adanca si intunecata”, spune Goertz. „Prima data cand am vazut acesti copaci gri fara frunze, a fost un pic ca si cum ar fi fost o bomba nucleara aici”.
Din masina sa, Goertz arata spre cel mai inalt varf din muntii Harz, Brocken, acoperit cu pete de copaci albi care arata ca niste schelete sau petece care arata ca un pustiu unde au stat copacii pana acum cativa ani.
Goertz spune ca l-a afectat atat de mult incat a co-fondat Initiativa Forestier Viitorul, care reuneste start-up-uri din tehnologie si padurari si le pune in legatura cu investitori si experti pentru a afla cum sa opreasca daunele.
El spune ca nu este greu sa aduci oameni la bord pentru ca padurile inseamna atat de mult pentru germani, de la picturile lui Caspar David Friedrich pana la basmele fratilor Grimm.
Ulrike Zitzlsperger, profesor de literatura germana la Universitatea din Exeter, spune ca padurea a captat de multa vreme imaginatia culturala a Germaniei.
„Padurea este un loc de frica, amenintare, mistificare”, spune Zitlsperger. „dar, in acelasi timp, este o resursa”.
Ea spune ca atractia padurii este simbolismul ei ambiguu, atat sublim, cat si amenintator. Acolo se formeaza caracterul. „In basme, foarte des antagonistul este alungat in padure”, explica Zitzlsperger. „Si apoi, cand ies, vin echipati cu resurse pentru a-si exprima punctul de vedere”.
Schimbarea amestecului de copaci pentru a ajuta padurile sa supravietuiasca
Andre Salamon spune ca el si colegii sai padurari sunt adesea interpretati ca niste baieti rai din basme si ca unii dau vina pe monoculturile de molid din silvicultura comerciala pentru situatia actuala.
Un sfert din padurile Germaniei sunt – sau au fost – de molid, rezultat al reimpaduririi in secolul al XIX-lea si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand Germania si-a platit o parte din despagubiri altor natiuni europene cu copaci si avea nevoie de lemn pentru a-si reconstrui propriile orase.
Salamon planteaza acum specii din Statele Unite, cum ar fi bradul Douglas si stejarul rosu – soiuri cunoscute pentru a rezista atat la temperaturi ridicate, cat si la temperaturi scazute.
Henrik Hartmann, un om de stiinta ale carui cercetari cu Institutul Max Planck pentru Biochimie s-au concentrat pe mortalitatea copacilor, spune ca a da vina pe industria forestiera este prea simplist si distrage atentia de la problema reala a schimbarilor climatice.
Hartmann spune ca plantatiile de molid din Germania de dupa razboi au rezistat gandacii de scoarta timp de 80 de ani. El spune ca, acum, temperaturile din ce in ce mai ridicate la altitudini tot mai mari sunt conditiile perfecte de reproducere pentru gandaci si ca seceta slabeste apararea naturala a copacilor impotriva lor.
Dar el spune ca schimbarile climatice ucid toate speciile, chiar si pe cele considerate indigene, cum ar fi stejarul si fagul. „Nu trebuie sa mergem sa vedem molizi pentru a vedea mizeria cu care se confrunta padurile germane in acest moment”, spune Hartmann. „Daca te uiti in sus, vei vedea mult cer”, spune Hartmann. „Acum zece sau 12 ani, credeam ca fagul este de fapt cea mai buna optiune pentru schimbarile climatice.”
Dar Hartmann spune ca sperantele lor pentru fag au murit odata cu copacii. „Ne-am gandit: „Ei bine, mai avem o multime de stejar, care are un sistem de radacina adanc, iar stejarul va fi viitorul nostru”,” Hartmann arata spre coroana unui stejar. — Daca te uiti in sus, asta nu seamana prea mult cu viitorul, nu-i asa?
Hartmann este acum seful Institutului Julius Kuhn pentru Protectia Padurilor, infiintat la sfarsitul anului 2022 pentru a gasi modalitati de salvare a ecosistemelor forestiere din Germania. El spune ca trebuie sa regandeasca metodele de conservare a padurilor, pentru ca in prezent nu poate prezice tipul de padure care va trebui protejata in viitor.
Padurarul Andre Salamon spune ca este usurat sa auda ca oamenii de stiinta exploreaza ce anume ucide copacii folosind instrumentele lor – de la modele de simulare la senzori de la distanta. El spune ca, cu atat de multi oameni care cauta solutii, simte ca propriile sale experimente nu sunt in zadar.
Si, desi ii este greu sa imagineze viitorul padurilor Germaniei, este optimist ca vor exista copaci. „Nu voi pune un pariu pe cum vor arata aceste paduri peste o suta de ani”, spune Salamon. „Poate ca toti vor fi palmieri”.
