Canarul, vestitorul primaverii din casa ta

Iubitorii de animale care nu doresc prea mare bataie de cap cu ingrijirile, pot creste canari.

Canarii, pe langa colorit, afectiune si veselie ofera si un… bonus – canta “a primavara”, indiferent de anotimp. Exista o multime de tipuri de Canari domestici ale caror caracteristici variaza datorita mutatiilor suferite de specie de-a lungul timpului. Ce vom descrie aici este cel mai comun tip de canar, numit Border. Au o mare varietate de culori – galben, alb, albastru si chiar culoarea scortisoarei. Cei galbeni si albi sunt cele mai intalnite exemplare, in timp ce canarii de culoare verde, scortisoara sau albastru, numiti Self, sunt mai rari, iar cei pestriti au statut de “corcituri”. Tipul comun, numit Border, este o pasare robusta, cu capul rotund si ochii foarte vioi. Se aseamana cu canarul standard dar are dimensiuni mai mici. Canarii Border Farcys sunt cel mai adesea confundati cu tipul de canar Gloster, dar pot fi deosebiti dupa felul in care canta. Border foloseste notele ascutite doar accidental, insa Gloster canta combinat, sunete infundate cu ascutite, obtinand un mixaj reusit.

Istoric

La origine, canarul a fost descoperit in Insulele Canare (coasta Africii de Sud), in jurul anului 1470. Au fost adoptati ca pasari de companie relativ recent, respectiv in 1610. Din 1790, cresterea canarilor a luat amploare. In zilele noastre, in urma preocuparilor atente pentru obtinerea de exemplare din ce in ce mai frumoase si mai performante, sunt recunoscute mai mult de 28 de varietati de canar. Tipurile nou aparute, ca rezultat al eforturilor crescatorilor pasionati, sunt Red – Factor, Stafford si Wee –Gem Border. Canarul Border provine din rasa comuna de cantareti imperecheati selectiv in Insulele Britanice prin 1700. S-au stabilit si s-au inmultit mai mult la granita dintre Anglia si Scotia. In 1889, la confenta crescatorilor de pasari de companie din orasul Longholm, specia si numele de Canar Border a fost recunoscut oficial. Sunt o multime de mutatii si sub-specii ale canarului.

Caracteristici

Cel mai bine ar fi sa incepem cu caracteristica de baza a canarilor, care este cantatul. Canarii Chopper canta tare, scot sunete ascutite si cantece lor se executa cu ciocurile larg deschise. Canarii Roller canta mai domol, scot sunete joase, infundate, iar in timp ce canta tin ciocurile aproape inchise. Cel mai adesea, Chopper-ii sunt cautati pentru culoare, marime si afectiune, in timp ce Roller-ii sunt crescuti strict pentru cantat. Insa, indivizii care se remarca pentru calitatile lor vocale si ne bucura auzul cu trilurile lor, nu prea au un colorit deosebit. Printre cantareti, se gasesc specimene cum ar fi Canarul German Roller, care canta numai cu ciocul inchis. Canarul Belgian poate imita sunetul apei curgatoare. Cel Spaniol ciripeste in tonuri care imita sunetele metalice. Canarul Border, crescut in Anglia si Scotia, sta in pozitie inclinata la 60 de grade, cel “fluier” (Fife Canary), obtinut selectiv, este miniatura speciei. Canarul scotian Fancy este recunoscut pentru atitudinea sa incapatanata si capricioasa. Canarul Parizian, obtinut prin selectii repetate, este celebru pentru penele sale asezate ca si cum ar fi imbracat cu vesminte cu volanase, etc.

Dieta

Hrana variata mentine canarii sanatosi, le pastraza vioiciunea si buna dispozitie. Meniul trebuie sa contina amestec de seminte de rapita, mei, canepa, maselarita si scaieti. Apa proaspata si, la intervale de timp, frunze proaspete de laptuci, spanac, galbenus de ou, frunze de brocoli si morcov trebuie, de asemenea, oferite cu regularitate. La canarii care au penajul colorat in rosu, se adauga in mancare produse care le intretin coloratura, cum ar fi morcovul. In caz contrar, penele se decoloreaza si ajung la nuante de orange sau chiar galben. Exista si mancare pastoasa, gata preparata la magazinele de specialitate pentru aceste exemplare. Se pot adauga coloranti alimentari in apa de baut a canarilor rosii sau chiar in mancare. In rest, nu necesita o ingrijire speciala. Au nevoie, ocazional, de taierea gherutelor si, obligatoriu, de un mic bazin in care sa poata face zilnic baie.