Cati bani vor pierde creditorii Greciei in primele luni de default

Grecia are de rambursat circa 17 miliarde de euro creditorilor sai in lunile iunie, iulie si august, cea mai consistenta parte a datoriei, peste 8 miliarde de euro, fiind reprezentata de imprumuturi pe termen scurt, anunta BBC, care relateaza ultimele elemente din contextul tot mai apropiatului default.

In iulie si august, Atena trebuie sa restituie Bancii Centrale Europene aproape 7 miliarde de euro. Iar la finele acestei luni, vine scadenta pentru plata a 1,5 miliarde catre FMI. Intr-o decizie fara precedent in ultimii 30 de ani la nivel mondial, guvernul grec a anuntat ca va plati la finele lui iunie intreaga suma catre FMI dupa ce la inceputul acestei luni nu a fost in stare sa achite o transa in valoare de cateva sute de milioane.

Pe acest fundal, presedintele francez Francois Hollande a facut un nou apel la reluarea discutiilor intre greci si finantatorii internationali, dupa esecul ultimelor convorbiri, intrerupte, duminica, dupa doar 45 de minute.

Aratand ca „mingea este in terenul Greciei”, presedintele francez a spus:

Franta nu este in pozitia de a impune Greciei sa taie din pensiile mici dar este in pozitia de a cere ca grecii sa vina cu alternative. Trebuie sa ne intoarcem la lucru, trebuie facut totul pentru ca Grecia sa ramana in zona euro”.

Insa ministrul de Finante grec Yanis Varoufakis a anuntat ca nu intentioneaza sa vina cu noi propuneri la reuniunea de joi a Eurogrup (ministrii de Finante din zona euro).

Eurogrupul nu este locul potrivit pentru a prezenta propuneri care nu au fost anterior discutate si negociate la un nivel inferior”, a spus Varoufakis, citat de Bild.

Spectrul defaultului tot mai probabil in urmatoarele doua saptamani a influentat cotatiile actiunilor in pietele europene de capital.

La Londra, indicele FTSE a pierdut luni peste un procent. La Frankfurt, indicele DAX a incheiat ziua in scadere, cu aproape doua procente in minus. O scadere similara a inregistrat si bursa franceza.

La Atena, indicele de referinta ATG a scazut cu aproape 5% luni dupa o alta scadere de aproape 6% vineri si continua sa scada marti, la mijlocul zilei.

Intrucat dupa faliment nimeni nu stie ce va urma dar, cu siguranta, populatia va fi afectata, grecii de rand par in prezent mai dispusi la concesii decat conducatorii lor.

Un sondaj difuzat de postul Mega TV arata ca doua treimi dintre participanti considera ca guvernul de la Atena va trebui sa dea inapoi in fata negociatorilor straini si doar ceva mai putin de 20% se asteapta ca finantatorii internationali sa accepte noi concesii.

Oricum, se inmultesc semnalele care arata ca membrii guvernului grec practica un dublu discurs – acasa si la negocierile din spatele usilor inchise.

Astfel, purtatoarea de cuvant a Comisiei Europene Annika Breidthardt a respins sustinerile conform carora creditorii ar cere in mod expres taieri de pensii si salarii.

Tot ce se doreste este o reducere treptata a pensionarilor anticipate si eliminarea „compensatiilor incorecte” la pensionarile anticipate, a spus ea.

Taierile de cheltuieli cerute de Bruxelles Atenei se ridica la 2 miliarde de dolari. In schimb, grecii ar putea beneficia de ultima transa din bailout-ul din 2010, transa in valoare de peste 7 miliarde de euro, amanata de mai multe saptamani.

Punctele critice in negocierile in prezent suspendate se refera la TVA si la cheltuielile sociale. Grecii au acceptat o tinta de excedent bugetar primar de 1% pentru 2015 si de 2% in 2016.