Felul in care privim timpul liber ne face mai putin fericiti

Unii oameni incearca sa faca fiecare ora de petrecere a timpului liber perfecta, in timp ce altii urasc sa-si ia concediu. Am uitat cum sa ne bucuram de timpul liber?

Timpul liber este premiul, nu? Muncim din greu, asa ca vrem sa jucam din greu; asteptam cu nerabdare timpul nostru liber, crezand ca cu cat avem mai mult timp liber, cu atat viata va fi mai buna. Sa te bucuri de acel timp – sau sa savurezi acel obiectiv final ravnit – ar trebui sa vina de la sine. 

Cu toate acestea, cercetarile arata ca atat a avea cat si a decide cum sa petreceti timpul liber poate fi foarte stresant. Unii oameni simt o presiune enorma pentru a-si maximiza timpul de nefunctionare cu cele mai bune alegeri: cercetand mai mult, anticipand si cheltuind mai multi bani. Dar, dupa cum dovedesc datele, aceasta presiune de a ne maximiza distractia ar putea sa ne impiedice sa ne bucuram de petrecerea timpului liber. 

In plus, unii oameni se lupta sa vada timpul liber ca fiind util. Acesti indivizi – adesea in locuri de munca stresante si bine platite – acorda prioritate productivitatii in masura in care nu se pot bucura de timp liber, adesea in detrimentul sanatatii lor mentale. 

Oricat de diferite ar fi problemele lor cu timpul liber, ambele grupuri se lupta sa se bucure de timpul liber din acelasi motiv: modul in care percepem si pretuim timpul liber sa schimbat, in mod problematic. Intelegerea acestei evolutii si gasirea unor modalitati de a ne schimba atitudinile ar putea fi benefice pentru toata lumea – si ii ajuta pe oameni sa inceapa sa se distreze din nou. 

Schimbarea conceptului de agrement

„Agrementul a evoluat dramatic de-a lungul secolelor si intre culturi”, spune Brad Aeon, profesor asistent la Scoala de Stiinte Management din cadrul Universitatii din Quebec din Montreal. „Un lucru care este consecvent in ceea ce priveste timpul liber este insa ca acesta a fost intotdeauna in contrast cu munca.” 

In urma cu doua mii de ani, conceptele de munca si timp liber erau asociate cu servitutea si, respectiv, libertatea. In Grecia Antica, explica Aeon, cea mai mare parte a muncii era externalizata catre sclavi, in timp ce partile mai bogate ale societatii desfasurau alte activitati. „Agrementul era o stare de spirit activa . Bunul timp liber insemna sa faci sport, sa inveti teoria muzicii, sa dezbatem colegii calificati si sa faci filozofie. Timpul liber nu a fost usor , dar trebuia sa fie imbucurator.”

Astazi vedem inca o tranzitie: lipsa timpului liber functioneaza acum ca un puternic simbol de statut

Aeon crede ca o schimbare a avut loc atunci cand romanii au inceput sa vada timpul liber ca pe o modalitate de recuperare in pregatirea pentru mai multa munca, o tranzitie care s-a accelerat semnificativ in timpul Revolutiei Industriale. Prin anii 1800, tipul de petrecere a timpului liber care semnifica statutul se schimbase, de asemenea; cei bogati duceau vieti dezvaluite lene. Un exemplu popular este descrierea modei facuta de filosoful Walter Benjamin, in jurul anului 1893, de a merge prin arcade cu o broasca testoasa in lesa.  

Anat Keinan, profesor asociat de marketing la Questrom School of Business de la Universitatea din Boston, a efectuat cercetari ample asupra valorii simbolice a timpului. Ea explica astazi ca asistam la o alta tranzitie: lipsa timpului liber functioneaza acum ca un puternic simbol de statut. „Pe Twitter, celebritatile „se lauda cu smerenie” ca „nu au viata” si „au nevoie disperata de o vacanta”, subliniaza ea. La locul de munca, a fi parte a culturii de lucru de lunga durata este inca vazuta de multi ca o insigna de onoare.                                                                                                     

De fapt, cei cu cei mai multi bani de cheltuit pentru petrecere a timpului liber sunt cel mai probabil sa puna si cele mai lungi ore. „Oamenii cu studii superioare (de exemplu, chirurgi, avocati, directori generali) merg adesea pentru locuri de munca bine platite, care necesita candidati foarte productivi, dornici sa lucreze ore lungi”, explica Aeon. „Aceasta inseamna ca cei care se plang cel mai mult ca nu au suficient timp liber sunt bogati si educati.” Asta alimenteaza ideea ca trebuie sa maximizam „utilitatea hedonica” a agrementului, sau valoarea placerii, atunci cand avem de fapt ceva timp liber – si sa facem ca fiecare ora sa conteze. 

Maximizatorii de timp liber

Economistii numesc ideea ca trebuie sa ne maximizam timpul liber intensificarea valorii timpului nostru liber. In cartea sa, Spending time: The Most Valuable Resource, economistul american Daniel Hamermesh explica ca „capacitatea noastra de a cumpara si de a ne bucura de bunuri si servicii a crescut mult mai rapid decat timpul disponibil pentru a ne bucura de ele”. Aceasta presiune se manifesta in deciziile noastre. „Simtim ca vrem sa avem cel mai bun profit pentru bani si minute”, explica Aeon, „Asa ca investim mai multi bani in timp liber. Hoteluri mai bune, experiente de film mai bune – precum IMAX sau Netflix in 4K – totul mai bun.”

Pentru unii oameni, petrecerea timpului liber a ajuns sa reprezinte experiente de colectie care transmit statut, adesea pe retelele sociale (Credit: Getty)

Toate acestea pot duce la ore in sir la recenzii, planificarea cu sarguinta a activitatilor de agrement. S-ar putea sa nu fie neaparat un lucru rau, au descoperit cercetatorii, deoarece anticiparea inainte de calatorie explica in mare masura fericirea turistilor. Dar prea multa anticipare ne-ar putea pregati pentru o vacanta aparent de durata zero. Noile cercetari arata ca judecam evenimentele pozitive viitoare ca fiind atat mai indepartate, cat si mai scurte decat cele negative sau neutre, ceea ce ne face sa simtim ca vacanta s-a incheiat imediat ce incepe. 

De asemenea, felul in care urmarim experiente de agrement de top a facut ca recreerea sa fie mai stresanta ca niciodata. Asteptarile ridicate pot intra in conflict cu realitatea noastra experimentata, facand-o sa se simta anti-climatic, in timp ce incercarea de a crea cea mai buna experienta de vacanta sau de agrement poate alimenta performativitatea.  

In lucrarea sa de cercetare din 2011, Keinan a postulat pentru prima data ca unii consumatori lucreaza pentru a dobandi experiente de colectie care sunt neobisnuite, noi sau extreme, deoarece ne ajuta sa ne reformulam timpul liber ca fiind productiv. Lucrand prin lista noastra de verificare a experientei, in loc sa cautam pur si simplu sa ne bucuram de momentul, scrie ea, ne construim „CV-ul experiential”. 

Si la fel ca un CV traditional, in care ne aratam cel mai bun insine, acest CV experiential poate deveni un teren propice pentru competitie. Keinan crede ca retelele de socializare exacerbeaza concentrarea noastra pe petrecerea timpului liber productiv. Facand referire la o lucrare de cercetare din 2021, ea sugereaza ca oamenii se orienteaza pentru a-si semnala statutul si realizarile in domenii alternative – in acest caz, utilizarea timpului liber. 

„Utilizatorii posteaza prezentari de diapozitive ingrijite cu atentie cu ei insisi traversand liniile de sosire ale maratonului si escaladand Machu Picchu. Consumul evident a fost o modalitate prin care oamenii isi arata banii prin bunuri de lux rare. Acum, ei arata cum isi petrec timpul pretios doar cu activitati care sunt cu adevarat semnificative, productive sau spectaculoase”, spune ea. 

Oamenii care urasc petrecerea timpului liber 

Unii se lupta sa se bucure de timpul liber. Unii incearca sa „pirateze” timpul liber aplicand tehnici de productivitate, spune Aeon, cum ar fi ascultarea unui podcast in timp ce face jogging sau vizionarea emisiunilor Netflix cu o viteza de doua ori mai mare decat obisnuita. Altii s-ar putea sa nu-si ia deloc timp liber. De exemplu, doar 14% dintre americani isi iau doua saptamani de vacanta la rand, o constatare in concordanta cu cultura suprasolicitarii. Acelasi studiu arata ca, incepand cu 2017, 54% dintre lucratorii americani nu si-au folosit timpul de vacanta, lasand nefolosite 662 de milioane de zile rezervate pentru petrecere a timpului liber. 

O parte a problemei, arata noile cercetari, este cat de cuprinzator interiorizam mesajul ca timpul liber este risipitor. Selin A Malkoc, profesor asociat de marketing la Fisher College of Business de la Universitatea de Stat din Ohio si coautor al studiului, spune ca anumiti oameni percep timpul liber ca fiind lipsit de valoare, chiar si atunci cand nu interfereaza cu urmarirea obiectivelor lor. Aceste convingeri negative despre petrecerea timpului liber sunt asociate cu o fericire mai scazuta raportata si cu o mai mare depresie, anxietate si stres.

Anumiti oameni percep timpul liber ca fiind lipsit de valoare, chiar si atunci cand nu interfereaza cu urmarirea obiectivelor.

Malkoc descrie doua tipuri de petrecere a timpului liber: „agrement terminal”, in care activitatea si scopul sunt „contopite” impreuna, cum ar fi participarea la o petrecere de Halloween doar pentru distractie, este imediat plina de satisfactii si un scop final in sine; si „agrement instrumental”, cum ar fi sa luati un copil cu smecherie si, prin urmare, sa „renuntati” indatoririlor parentale, care este un mijloc pentru un scop si alimenteaza un obiectiv pe termen lung. Abilitatea de a se bucura de petrecerea timpului liber terminal este un predictor mai puternic al bunastarii decat placerea de petrecere a timpului liber instrumental, a aratat studiul. 

Intr-unul dintre experimentele studiului, Malkoc si coautorii ei au vrut sa vada daca ar putea manipula convingerile participantilor despre petrecerea timpului liber si sa ii faca sa se bucure mai mult de el. Fiecarui grup i s-a prezentat o versiune diferita a unui articol care a incadrat intelegerea lor despre timpul liber, fie ca risipa in ceea ce priveste atingerea scopului, neproductiv sau ca o modalitate productiva de a gestiona stresul. Participantii au fost apoi rugati sa evalueze cat de bine a fost scris articolul. 

Dar cercetatorii au fost mai interesati de ceea ce a urmat. Le-au oferit participantilor o pauza si le-au oferit un videoclip amuzant cu pisici pe care sa-l urmareasca pentru a vedea cat de mult le-a placut.   

Din pacate, aprofundarea convingerilor noastre despre petrecerea timpului liber functioneaza doar intr-o singura directie, au descoperit cercetatorii – cea gresita. Cei care au citit articolele care descriu timpul liber drept risipitor s-au bucurat de experienta cu 11% pana la 14% mai putin decat valoarea initiala (grupul de control, care a citit despre aparatele de cafea), in timp ce cei care credeau ca este productiv nu au experimentat niveluri sporite de placere. Cu alte cuvinte, incercarea de a stimula receptivitatea participantilor pentru a se bucura mai mult de timpul liber a fost la fel de eficienta ca sa citeasca despre cafea, ceea ce sugereaza ca atitudinile noastre sunt profund inradacinate. 

Este o constatare care dezlantuie. „Am avut acest grup de studenti in laborator care faceau o serie de studii in mare parte plictisitoare de mintea – nu este nimic placut in asta”, spune Malkoc, „Si apoi, le oferim o pauza mentala pentru a viziona un videoclip distractiv. Faptul ca, desi nu au putut folosi acele scurte momente pentru ceva mai bun, tot nu s-au putut distra… atesta puterea credintei lor.”

Opinia conform careia petrecerea timpului liber este o risipa poate fi profund inradacinata – ceea ce inseamna ca unii oameni chiar se lupta sa se bucure de timpul liber (Credit: Getty)

Malkoc a comparat, de asemenea, mostre din diferite natiuni. Participantii din India si America, ambele natiuni cu culturi de suprasolicitare, au sustinut convingerea ca timpul liber este o risipa mai puternic decat participantii din Franta, care are norme sociale, „mai putin restrictive de a se bucura de viata si de a se distra”. De fapt, in timp ce Malkoc estimeaza ca aproximativ 30% din populatie sustine credinta „de timp liber este o risipa”, in medie, aceasta variaza foarte mult de la o cultura la alta, ajungand pana la 55% in subesantionul indian si pana la 15% in esantionul francez, explica ea. 

Speranta pentru intensificatori si evitatori de timp liber 

Din fericire, exista modalitati de a ajuta ambele grupuri. Primul, indiferent de capatul spectrului in care te incadrezi, este sa relaxezi mentalitatea productivitatii. Keinan spune ca o modalitate de a face acest lucru este „asumand o perspectiva mai larga asupra vietii si anticipand regretele pe termen lung, deoarece le permite oamenilor sa se bucure mai mult de prezent”. 

Pentru cei care doresc sa intensifice timpul liber, Aeon recomanda utilizarea regulii de varf, o partinire cognitiva care influenteaza modul in care ne amintim evenimentele. De exemplu, spune el, la cabinetul stomatologului, ne amintim varful (cand durerea era cea mai mare) si sfarsitul (bomboanele pe care le primim la plecare); suma medie a acestor experiente ajusteaza intensitatea emotionala. Asadar, de sarbatori, el recomanda sa faceti un lucru care este „complet nebunesc” la mijloc, cum ar fi bungee jumping, si un lucru la fel de grandios la sfarsit (de exemplu, o zi spa sau o masa ingaduitoare) pentru a ridica intreaga experienta si a maximiza utilitate hedonica in ansamblu. 

El recomanda utilizarea mindfulness pentru a va ajuta sa savurati experiente de petrecere a timpului liber. „Iti extinde perceptia subiectiva asupra timpului (adica simti ca ai mai mult din el) si imbunatateste formarea memoriei, ceea ce inseamna ca nu numai ca vei simti ca vacantele tale au durat mai mult, dar si ca le vei aminti mult mai bine.” Si in conformitate cu cercetarile privind anticiparea, a avea mai multe vacante mai mici de asteptat, mai degraba decat una masiva, ar putea, de asemenea, maximiza valoarea noastra de placere. 

Pentru cei carora le este greu sa-si ia timp liber, Keinan sugereaza sa foloseasca un alibi functional – o scuza practica pentru a se distra. „Avand un „alibi functional” care articuleaza un scop pentru o activitate (cum ar fi beneficiile pentru sanatate si productivitate de a lua o vacanta atat de necesara) permite multor consumatori sa se relaxeze fara a se simti vinovata”, spune ea.

Singura modalitate „corecta” de a va petrece timpul liber este sa va relaxati, sa lasati garda jos, sa va faceti amintiri bune

Combaterea mentalitatii „de timp liber este risipitor” ar putea insemna, de asemenea, sublinierea valorii unei activitati prin alinierea acesteia cu un alt scop utilitar, in loc sa incerce sa recadram timpul liber ca concept. „Vacatiile sunt menite sa fie „terminale”, dar putem avea diferite obiective incorporate in ele”, spune Malkoc. O excursie la Disneyland, de exemplu, ar putea avea o valoare terminala pentru copii si poate oferi parintilor timp liber instrumental. „Facandu-i sa inteleaga… ca aceasta este o modalitate de a deveni productivi sau de a alimenta un alt scop, i-ar putea ajuta sa lase garda jos si sa se bucure un pic mai mult.”  

Sa te bucuri de timpul liber ar putea fi chiar un raspuns invatat, similar modului in care ne dezvoltam treptat rezistenta la sala. Vacantele mai mici – o escapada de 30 de ore la un hotel – ar putea fi suficient de scurte pentru ca astfel de persoane sa-si lase responsabilitatile in urma. Pentru calatorii mai lungi, Malkoc sugereaza ca le permite persoanelor conduse sa lucreze pentru o fereastra scurta o data pe zi ar putea fi de fapt mai putin stresanta decat sa le ceri sa se deconecteze complet. 

Pentru ambele grupuri – si chiar pentru cei de undeva la mijloc – teama persistenta ca nu ne folosim timpul „corect”, fie ca avem o experienta extravagant „de colectie” sau pur si simplu fiind extrem de productivi, poate deraiati insusi scopul petrecerii timpului liber. Pentru ca singura modalitate „corecta” de a face timp liber este sa te relaxezi, sa lasi garda jos, sa-ti faci amintiri bune si sa ai incredere ca piesele vor cadea la locul lor.