In ultima luna de sarcina, toate gravidele viseaza la fel

Lumea visului a fost, este si va fi o fascinatie att pentru noi, ct si pentru stiinta. Cercetatorii elvetieni au descoperit ca visul fatului influenteaza extrem de mult activitatea onirica a mamei.  

Descoperirea recenta a visului la specii inferioare de vertebrate care nu dorm, cum ar fi pestii, precum si verificarea ipotezei viselor la fat au schimbat radical atitudinea stiintei fata de teoriile asupra viselor. Astfel, studiul viselor fatului n ultimele luni de viata intrauterina a scos la iveala o multime de noi aspecte legate de natura acestei misterioase lumi.

Fatul modifica visele mamei

Neurobiologii au anuntat, dupa 12 ani de cercetari, ca visul fatului are capacitatea de a modifica activ natura viselor mamei. Initial, se considera ca visul fatului, bazat pe senzatii si perceptii simple, era oarecum influentat de starea fiziologica de confort sau disconfort si de o presupusa comunicare cu mama. Conform acestei teorii, tot ceea ce visa fatul era dictat de transformarile petrecute n creierul micutului la comenzile aleatorii oferite de proteinele-semnal ale mamei. Conform inregistrarilor undelor E.E.G. (electroencefalografie), aceste vise durau 0,5-1,5 secunde si nu aveau o foarte mare importanta fiziologica, dect n dezvoltarea unor retele de celule din creierul micutului.

Cum este influentata mama

S-a constatat ca o parte din visele fatului declanseaza o emisie specifica de unde elctromagnetice pe o raza de 1-1,5 m. Analiza caracteristilor undelor emise de creierul fatului n vis a demonstrat ca acestea pot rezona, pot influenta activitatea creierului mamei atunci cand doarme profund. Studiul caracteristicilor electromagnetice ale viselor mamei n timpul acestor emisii datorate activitatii onirice a fatului a condus la rezultate uimitoare. Spre exemplu, s-a dovedit faptul ca atunci cnd si mama, si fatul viseaza, creierul matern inregistreaza un fel de suprapunere a cel putin trei vise traite n paralel.

Analiza fina a interpretarilor nregistrarii grafice a caracteristicilor electrice ale visului mamei dovedeste ca o parte din sistemul nervos are o activitate uriasa, Simularile pe calculator ale posibilelor imagini si trairi rezultate in urma acestei activitati nervoase arata un aspect terifiant: in acest tip de vis complex, ce presupune activitati uriase din partea creierului, mama traieste evenimente ntr-o secunda de vis ct n aproximativ 7 ore din viata. Un calcul sofisticat arata ca aceasta nseamna ca intr-o luna mama traieste in vis cat n 20 de ani de viata.

Visele misterioase declansate de fat

Desi mama viseaza in 5 nopti echivalentul a 4 ani de viata, amintirea visului dupa trezire este foarte vaga. Studiile recente de onirologie efectuate de catre canadieni au dovedit ca toate visele gravidelor sunt foarte asemanatoare. Cercetarile complexe de psihologie antropologica arata ca, in mare parte, visele cuprind amintirile cele mai placute din viata femeii, plasate intr-un mediu natural nsorit, asemanator conditiei umane a mediului primitiv din geneza speciei noastre. Se pare ca femeia traieste in vis mai ales senzatii tactile si de miros.

Semnalele electromagnetice primite de la fatul care viseaza declanseaza in realitate laturile ancestrale, vechi, intiparite genetic ale reactiei umane la mediul natural. Astfel, femeile trezite din vis imediat dupa influenta fatului descriu ca au visat un spatiu verde. Detaliile viselor arata ca este vorba de un fel de jungla sau savana insorita, ceea ce verifica faptul ca exista o mostenire genetica a adaptarii la mediul in care au trait stramosii Evei.

Nu avem de unde sa stim daca fatul poate visa imagini, insa el poate trimite semnale ce pot declansa mamei aceste imagini. In alte cazuri, in care gravidele au acceptat trezirea din vise s-a constatat ca semnalele provenite din visul fetal induc mamei un soi de vise erotice urmate sau asociate cu atacul unui animal cu colti uriasi sau coarne. Specialistii antropologi explica acest aspect prin necesitatea mamei de a fi pregatita pentru apararea viitorului pui sau prin banalizarea fatalitatii in cazul mortii copilului la nastere. Nu trebuie uitat ca, desi mama nu-si aminteste visele, acestea contribuie activ la structurarea unor modele psihice de reactie.

Visele modifica si comportamentul

Visul este si o adevarata scoala obscura in care omul nvata din ntmplari, fie ca si le aminteste, fie ca le uita imediat dupa trezire. Eibsfeldt spunea ca structura psihica feminina este croita n asa fel nct sa fie activ si eficient modificata de experienta afectiva din realitate si din vise. Acelasi Irenaus Eibl-Eibesfeldt, parintele etologiei umane (stiinta despre comportamentul bazal uman) considera ca, odata cu prima nastere, cele mai multe femei devin mai intelepte cu cel putin 10 ani. Antropologii elvetieni cred ca o mare parte a acestor transformari se datoreaza experientei de 20 de ani traite in misterioasele vise din ultima luna de sarcina.