Polovragi – loc presarat cu legende

Cum te simti cand cineva stie mai multe despre locurile in care ai copilarit tu? Va spun eu… Un pic suparat si frustrat ca tu nu le-ai descoperit pana acum.

Mi s-a intamplat mie de curand cu Pestera Polovragi si Platoul Padesul din Muntii Capatanii, acolo unde este amplasata Cetatea Dacica de la Polovragi. E un traseu bun pentru temperaturile care ne asteapta, pentru ca in pestera intrati direct la o temperatura de 9 grade.

Pestera se gaseste pe teritoriul comunei Polovragi, intre localitatile Horezu si Baia de Fier, in judetul Gorj. Accesul la pestera se face de la Manastirea Polovragi, pe un drum forestier de aproximativ 1 km. Intrarea in pestera se afla in Cheile Oltetului, deasupra raului ce desparte Muntii Capatana de Muntii Parang pe o poarta larga.

Aflam de la ghid legenda locului, potrivit careia liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxe, ar fi locuit in Pestera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o planta rara, numita polovraga, folosita ca remediu impotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localitatii si implicit a pesterii si manastirii, sa fie de origine dacica, referindu-se la credinta lor religioasa sau la practicile medicale din viata lor. Aceasta legenda apare in „Romania Pitoreasca”(1901) a lui Alexandru Vlahuta, prin descrierea zeului protector Zamolxe care indemna poporul dac la lupta, iar „stropii ce se preling si picura si azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”, care deplang soarta poporului dac cucerit de romani.

Pestera are o lungime (pana in prezent cercetata) de 11 km, dar se estimeaza ca ar avea mai mult de 25 de km. Traseul vizitabil pentru turisti este de aprox. 900 m si cuprinde forme carstice impresionante de culori diverse, datorita infiltratiilor cu bioxid de siliciu si oxid de fier.

Culorile formatiunilor dau numele salilor si din aval spre amonte intalnim Bolta insangerata, Camera Alba, Sala Divina, iar istoria locului se dovedeste a fi bine reprezentata in pestera. Astfel, formatiunii ce poarta numele de scaunul lui Zamolxe, ii corespunde la suprafata, la 350 de metri deasupra tavanului pesterii, Cetatea Dacica de la Polovragi. Cuptoarelor folosite pentru prepararea plantei polovraga li se alatura radacina plantei, incrustata in calcar, iar sutelor de ani de refugiu in pestera al localnicilor, calugarilor si vracilor le sta marturie o pictura simbolizand moartea.

Cheile Oltetului ofera la randul lor un spectacol minunat, fiind cele mai inguste chei din Europa. Foarte aproape de intrarea in pestera distanta intre cei doi versanti masoara doar 70 de cm, iar drumul forestier va permite sa le admirati chiar din masina.

Toate aceste lucruri le stiam si eu despre loc. Unde e surpriza?

Ieri am aflat pentru prima data de Cetatea Dacica de la Polovragi, construita la o altitudine de 1000 de m, pe platoul Padesul din Muntii Capatanii. La jumatatea distantei dintre Manastirea Polovragi si poarta aval a Pesterii Polovragi, din dreptul drumului forestier, urca in dreapta, pe versantul Muntilor Capatanii, o poteca destul de abrupta. Pornind de la rascrucea dintre drumul forestier si parau, traseul pe drumul de plai dureaza 30 de minute, printre fagi si carpeni, pana la „Cornet”(o denumire atribuita de localnici). Urmam marcajul, pictat direct pe peticele calcaroase, mai urcam 20 de minute si ajungem „Sub cruce”. Dupa un ultim efort de urcare drumul devine prietenos pe „Platou” si vedem “Crucea de piatra” – crucea ridicata aici de capitanul de plai Ursache, in 1808. Crucea marcheaza si amplasamentul complexului dacic, construit in perioada Burebista (sec. II-I i. Hr.) si folosit atat pentru refugiul unui trib dacic ce traia pe terasa Oltetului, cat si pentru apararea de romani a drumului de plai ce trecea prin Cheile Oltetului peste munte, prin Pasul Urdele, spre cetatea de resedinta a Daciei, Sarmisegetusa, din Muntii Orastiei. Drumul DJ67C Novaci – Sugag – Sebes se mai numeste Soseaua Transalpina si este drumul la cea mai mare altitudine din tara noastra (2145 m). Legenda spune ca dacii puteau ajunge la Sarmisegetusa si prin galeriile Pesterii Polovragi, strabatand aproape 40 de km. De asemenea, s-a descoperit un tunel vertical care face legatura intre pestera si platoul unde se afla cetatea. Se crede ca aceasta era una din armele secrete ale dacilor in lupta: ei apareau si dispareau din fata dusmanilor, folosind tunelul. Platoul ofera o panorama superba asupra cheilor pe de o parte si asupra localitatilor din vale pe cealalta parte.

Tot de curand am aflat ca mai exista si alta intrare in pestera Polovragi si ca daca esti curajos si dispus sa explorezi, poti sa ai parte de o experienta extraordinara.