Vasile Murivale sau privelistile artistului din balconul absolutului 

Naturaletea cu care Murivale se rosteste pe sine in fotografiile prin care i-si face simtita prezenta in diferitele ipostaze expozitionale naste intrebarea:cata inzestrare nativa si cata stradanie cercetatoare salasuieste in arta sa?

Artistul comunica dezinvolt si sensibil cu orice tip de privitor indiferent daca istoria a fost indulgenta cu traseul sau.Deoarece structural,Murivale e in multe privinte un iconoclast, un virtuoz al lumii genuine convertite in culoare si forma.Recenta sa personala gazduita in spatiul H.T.OO3 dezvaluie personalitatea acestui artist de o consecventa stilistica putin comuna. Este modul sau de a figura in memoria celuilalt.Cati artisti suntem?este nu doar o intrebare retorica, ci sursa unei alte problematizari.-sensul solidaritatii in arta.In multitudinea imaginilor surprimse autorul surprinde, sugereaza stari diferite de agregare a sentimentelor(potrivit circumstantelor in care se afla personajele evocate).

Artistul,plasmuitor de work-shop-uri si happening-uri cu varii tente gestuale nu doreste sa anticipeze-vizionar sau premonitoriu o solutie la actuala configuratie a creatorului autohton, a relatiilor sale cu mediul si pe de alta parte nici nu-si propune sa reconstituie doar la nivel conceptual esecul unei realitati-aceea a gimnasticii afective. Insa se pricepe foarte bine sa condenseze aceasta realitate intr-o stare de spirit generatoare la randul ei de stimulenti,de substante dezinhibante social. Chipurile astfel redate, imortalizate in peste 10000 de fotograme contribuie la conturarea unui univers pictural cu un mare grad de verosimilitate.

Fara a fi un bizantin declarat in intentii sau limbaj,Murivale reuseste sa faca o radiografie a societatii artistice actuale-sau ,cum ar fi spus Silvia Plath sa inchipuie o suma de nelinisti ravasind misterul. Mesajul expozitiei recent deschise depaseste latura pur senzationala a unui promotion bine temperat, el inscriindu-se intr-un exercitiu de maieutica, singular prin dimensiune si efecte.Majoritatea artistilor adunati de Murivale fac parte din universuri paralele(incluzand aici critici, colectionari, mai mult sau mai putin infatuati, sotii de artisti,personalitati culturale, amatori de arta, sau simpli frecventatori de spatii deschise.) Pentru artist, timpul i-si pierde dimensiunea obisnuita, ramanand suspendat ca intr-o figura quattrocentista.

Ceea ce se sustine prin exercitiu sau plastic e pledoaria pentru autenticitate si pentru o reala intre generatii.Un univers uman care desi adaptat pe hard-disck-ul computerului, repeta aceeasi poveste cu final asteptat din viata unor eroi fara voie Murivale ramane acelasi faunesc iscoditor, un poet al senzorialului,viu, spontan, inpodobit doar cu sentimentul unei plenitudini vitalePentru el,ragazul esential se traduce prin resurectia nuanteiVarsta matura a degustarii experientelor, fie ele individuale sau colectivrezoneaza la el in mod particular,regsindu-si chipul, ca intr-o secventa neorealista, departe de lumea dezlantuita.