Noile cercetari arata ca aspirina in doze mici zilnice poate creste riscul de sangerare cerebrala la adultii in varsta, ceea ce ar putea duce la accident vascular cerebral hemoragic. De asemenea, descoperirile indica faptul ca dozele mici de aspirina nu au scazut semnificativ riscul de accident vascular cerebral ischemic.
Studiul, publicat pe 26 iulie in JAMA Network Open , se adauga la dovezile tot mai mari ca utilizarea de rutina a aspirinei pentru adultii in varsta fara accident vascular cerebral anterior prezinta mai multe riscuri decat beneficii.
Aspirina in doza mica zilnica este o strategie comuna si eficienta pentru prevenirea unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral la persoanele cu un atac de cord, un accident vascular cerebral sau alte boli cardiovasculare.
Dar unii oameni fara boli cardiovasculare iau zilnic o aspirina, crezand ca va preveni un prim atac de cord sau un accident vascular cerebral – in 2017, aproximativ 29 de milioane de americani au intrat in aceasta categorie. Aproape 7 milioane au facut-o fara recomandarea medicului lor.
Noul studiu sugereaza ca „nu obtinem cu adevarat beneficiul reducerii potentialelor accidente vasculare cerebrale si boli cardiovasculare cu doze mici de aspirina”, a spus dr. Ched Nwagwu, neurochirurg si director medical al Programului de accident vascular cerebral MemorialCare Saddleback Medical Center din Laguna Hills, CA. care nu sunt implicati in noua cercetare.
„Si, cu siguranta, la pacientii mai in varsta, exista date in curs de dezvoltare conform carora [persoanele care iau zilnic doze mici de aspirina] sunt mai predispuse la sangerare”, a spus el pentru Healthline.
Cu toate acestea, Nwagwu a avertizat ca sunt necesare mai multe studii pentru a confirma aceste rezultate.
„Nu ne putem baza intreaga noastra practica [clinica] doar pe acest singur studiu”, a spus el.
Accidentul vascular cerebral ischemic este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral si se intampla atunci cand fluxul de sange catre creier este blocat, cum ar fi de un cheag de sange.
Aspirina subtiaza sangele si ajuta la prevenirea cheagurilor de sange in artere care pot provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Dar calitatea de subtiere a sangelui a aspirinei poate provoca si sangerare in tractul gastrointestinal sau un ulcer gastric.
Studiile clinice anterioare au descoperit ca, in timp ce utilizarea de rutina a dozei mici de aspirina a redus riscul de atac de cord si accident vascular cerebral, a crescut si riscul de sangerare in stomac si intestine si in interiorul craniului.
Adultii mai in varsta, in special, prezinta un risc mai mare de sangerare cerebrala din cauza rupturii unui vas de sange. De asemenea, acestia prezinta un risc ridicat de cadere, ceea ce duce la traumatisme craniene si sangerari la nivelul craniului.
Din acest motiv, autorii noului studiu au dorit sa investigheze riscurile si beneficiile consumului de aspirine in doze mici la adultii in varsta fara antecedente de atac de cord, accident vascular cerebral sau alte boli cardiovasculare.
Pentru studiu, ei au analizat datele colectate in timpul studiului clinic ASPREE (ASPirin in Reducing Events in the Elderly).
Studiul a inclus peste 19.000 de persoane din Australia si Statele Unite cu varsta de 70 de ani sau mai mult; sau 65 de ani sau mai mult pentru participantii din SUA care si-au raportat rasa sau etnia ca negru sau hispanic.
Participantii au fost desemnati aleatoriu sa primeasca fie 100 de miligrame de aspirina (doza mica) zilnic timp de mai mult de patru ani, in medie, sau un placebo inactiv.
Cercetatorii au descoperit ca 312 participanti au avut un prim accident vascular cerebral ischemic in timpul studiului. Dintre acestea, 24 de persoane au murit din cauza accidentului vascular cerebral.
Acest tip de accident vascular cerebral este cauzat de o intrerupere a aportului de sange catre o parte a creierului. In schimb, un accident vascular cerebral hemoragic este cauzat de sangerare in creier din cauza unui vas de sange rupt.
„In general, aspirina nu a dus la o reducere semnificativa statistic a riscului de accident vascular cerebral ischemic”, au scris autorii.
In plus, 187 de persoane au avut sangerare in interiorul craniului, inclusiv cele cu un accident vascular cerebral hemoragic. Persoanele care luau zilnic o doza mica de aspirina au avut un risc cu 38% mai mare de a face acest tip de sangerare, comparativ cu cei din grupul placebo, au descoperit cercetatorii.
„Lipsa beneficiilor si riscurile potentiale ale aspirinei in prevenirea primara a AVC ofera dovezi suplimentare in sprijinul proiectului de recomandare publicat recent a USPSTF [US Preventive Services Task Force] impotriva prescrierii de rutina a aspirinei in doze mici ca masura de prevenire primara, in special la persoanele in varsta”, au scris autorii.
Prevenirea primara a AVC se refera la tratamentul persoanelor fara antecedente de AVC, spre deosebire de prevenirea secundara a AVC, care este tratamentul persoanelor cu antecedente de AVC.
In aprilie 2022, USPSTF si-a revizuit recomandarile pentru cine ar trebui sa ia zilnic doze mici de aspirina pentru a preveni problemele de boli cardiovasculare, cum ar fi atacul de cord si accidentul vascular cerebral.
Orientarile actualizate recomanda ca persoanele cu varsta de 60 de ani sau peste sa nu inceapa sa ia aspirina in doze mici pentru prevenirea primara a bolilor cardiovasculare.
Pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 40 si 59 de ani, cu un risc de 10% sau mai mare de a avea un accident vascular cerebral sau un atac de cord in urmatorii 10 ani, decizia „ar trebui sa fie una individuala”, spun ghidurile.
O alta lucrare recenta din studiul ASPREE, publicata luna aceasta in Annals of Internal Medicine , a constatat ca aspirina in doze mici zilnice creste si riscul de anemie la adultii in varsta.
Orientarile USPSTF si noul studiu nu se aplica persoanelor care iau aspirina pentru ameliorarea durerii sau persoanelor al caror medic le-a sfatuit sa ia zilnic o doza mica de aspirina.
Aspirina zilnica este, de asemenea, recomandata in unele cazuri ca tratament la persoanele care au suferit deja un accident vascular cerebral.
„Daca cineva a avut o interventie pentru o boala cerebrovasculara, cum ar fi un stent carotidian sau un stent intracranian, stim ca aspirina pe termen lung pare sa previna evenimentele viitoare”, a spus Nwagwu. „Deci asta va preveni un accident vascular cerebral secundar.”
Cu toate acestea, Nwagwu a spus ca cel mai bun tratament depinde de tipul de accident vascular cerebral suferit de o persoana – un accident vascular cerebral din cauza fibrilatiei atriale (AFib) sau ritmul neregulat al inimii difera de un accident vascular cerebral datorat unui vas de sange rupt.
Cei preocupati de riscurile consumului zilnic de aspirina ar trebui sa discute cu furnizorul lor de asistenta medicala.
„Oamenii ar trebui sa aiba o conversatie cu medicul lor primar, cardiolog sau neurochirurg”, a spus Nwagwu.
El crede ca medicii ar trebui sa puna intrebari precum: „Daca o persoana ia o doza mica de aspirina, chiar are nevoie de ea? Care sunt obiectivele noastre pentru tratament?”
In plus, ar trebui sa se uite la varsta pacientului, a spus el, „deoarece obiectivele tratamentului pot sa nu fie aceleasi – si riscurile cu siguranta nu sunt aceleasi – pentru diferite grupuri de varsta”.
Un nou studiu a constatat ca adultii in varsta care iau doze mici de aspirina zilnic prezinta un risc mai mare de sangerare la nivelul craniului.
In plus, administrarea de aspirina nu a scazut riscul de accident vascular cerebral ischemic.
Studiul se adauga la dovezile tot mai mari ca oamenii nu ar trebui sa ia zilnic doze mici de aspirina pentru a preveni bolile de inima.
