G20 asigura ca va ajuta cresterea si bancile sa depaseasca criza

banci
Cele mai puternice 20 de tari ale planetei au promis, pe 22 septembrie, ca vor sustine cresterea si bancile fragilizate, in ciuda gravelor divergente pe care le au cu privire la politica ce trebuie urmata in actuala perioada de criza.

Ministrii de Finante si guvernatorii bancilor centrale ai principalelor tari bogate si emergente si-au asumat angajamentul de a “aduce un raspuns international puternic si coordonat pentru a face fata noilor provocari cu care se confrunta economia mondiala”, se arata intr-o declaratie comuna, citata de AFP.

De asemenea, ministrii si guvernatorii au promis ca vor face in asa fel incat “bancile sa dispuna de un capital adecvat” dupa degringolada din ultimele zile a valorilor bancare europene, care au avut de suferit din cauza temerilor legate de criza datoriei din zona euro.

La randul lor, bancile centrale, care de mai multe saptamani indeplinesc rolul de pompier impotriva acestei crize, au anuntat ca vor sustine in continuare relansarea economica.

Comunicatul difuzat de G20 reia, in mare parte, un text precedent publicat pe 9 septembrie de G7, grupul din care fac parte cele mai industrializate tari ale lumii (Franta, Germania, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Canada si Japonia).

G20 a mers insa si mai departe, anuntand un “plan de actiune colectiv ambitios, in care fiecare tara sa aiba un rol” in vederea “sustinerii cresterii” si a “punerii in aplicare a unor planuri de consolidare bugetara credibile”.

De altfel, ministrii de Finante si guvernatorii de banci centrale se vad acum obligati sa calmeze pietele financiare, dupa ce, in ultimele saptamani, au facut tot mai multe presiuni asupra zonei euro pentru ca aceasta sa puna capat crizei datoriei ce risca sa afecteze intreaga economie mondiala.

“Epicentrul crizei este acum Uniunea Europeana”, a observat ministrul brazilian de Finante Guido Mantega, pe marginea Adunarilor anuale ale Fondului Monetar International (FMI) si Bancii Mondiale.

“Tarile europene nu reusesc sa gaseasca solutii”, insa ele “trebuie sa fie rapide si cooperante unele cu altele. Este ceea ce le recomandam noi”, a sfatuit Mantega dupa reuniunea marilor puteri emergente din cadrul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud).

“Nimeni nu se afla in situatia de a le da lectii altora”, a replicat insa imediat omologul sau francez, Francois Baroin.

Zona euro a incercat sa isi calmeze partenerii dezmintind zvonurile potrivit carora falimentul Greciei este iminent si asigurand ca nu se pune problema unei schimbari a strategiei.

Totusi, zona euro s-a declarat dispusa, prin vocea Frantei, sa fie “atenta la propunerile de sustinere” venite din partea altor tari, in special din partea celor emergente.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, si-a asumat rolul de arbitru in acest conflict si a incercat sa aplaneze divergentele ce au aparut in special intre Statele Unite si zona euro.

“Daca FMI poate fi un bun mijlocitor, eu va pot asigura ca toti vom fi capabili sa ne lasam orgoliile la o parte, deoarece, sincera sa fiu, nu sunt deloc pertinente in comparatie cu provocarile carora trebuie sa le facem fata”, a declarat Lagarde.

Ultimele reuniuni dintre europeni si americani, cea de pe 9 septembrie de la Marsilia (Franta) si cea de pe 17 septembrie de la Wroclaw (Polonia), au dat nastere unor dispute acerbe intre cele doua puteri de pe malul Atlanticului.

Si unii, si altii isi transfera responsabilitatea celei de-a doua prabusiri economice, pe care Lagarde a numit-o “o faza periculoasa” a crizei.

Secretarul Trezoreriei americane, Timothy Geithner, este de parere ca austeritatea bugetara a europenilor este nefasta, in timp ce comisarul european pentru Afaceri Economice, Olli Rehn, a insistat asupra faptului ca “incetinirea (cresterii economice) nu reprezinta o scuza pentru a nu mai face ordine in finantele noastre publice”.