Pe 13 martie, la Strasbourg, europarlamentarul britanic Nigel Farage – lider al euroscepticilor si promotor al retragerii Regatului Unit din UE – a tinut un discurs inflacarat impotriva acceptarii Romaniei si Bulgariei in zona euro. Scurta alocutiune, tipica presedintelui UK Independence Party, ar fi trecut probabil neobservata daca acesta nu ar fi simtit nevoia sa pluseze, accentuand ideea ca nici Romania si nici Bulgaria nu ar fi trebuit acceptate, de la inceput, in Uniunea Europeana. Mai mult decat atat, Farage a vorbit despre presiunea pe care el, ca cetatean britanic, o resimte odata cu deschiderea granitelor. Contracarat de catre un europarlamentar bulgar care i-a demonstrat – statistic – ca nu poate fi vorba despre o presiune reala, avand in vedere numarul destul de redus de romani si bulgari din Marea Britanie, euroscepticul a replicat, jucandu-se cu cifrele: “Sunt 68.000 de romani in Regatul Unit si doar in zona metropolitana a Londrei, in ultimii 5 ani, au fost arestati peste 27.000 de romani. Din totalul fraudelor la bancomate, 90% sunt operate de grupari de romani”. Surprinzator, informatia, pe care europarlamentarul Farage ar fi preluat-o de la Scotland Yard, pare ca se intoarce impotriva sa, ca un bumerang. Astfel, conform declaratiilor unor fosti colegi de partid, europarlamentari la randul lor, insusi Nigel Farage ar fi “creierul” unei fraude de proportii.
In ultimii doi ani, mai multi membri importanti ai UKIP, partidul condus de Farage, au parasit formatiunea, reorientandu-se catre conservatorii lui David Cameron. Dintre acestia, majoritatea au decis sa vorbeasca deschis despre conflictele din cadrul partidului, declarand ca ipocrizia lui Nigel Farage depaseste orice limita cunoscuta, chiar si pentru un politician de anvergura sa… S-a invocat, drept argument, modul in care-si finanteaza gruparea politica. Ei bine, desi Farage propavaduieste euroscepticismul, sustinand cu ardoare retragerea Marii Britanii din UE, principala sursa de finantare a partidului sau o reprezinta sumele venite pe filiera Parlamentului European. Sau, mai clar spus, sumele venite de la cetatenii contribuabili europeni. Desi legislatia europeana e deosebit de stricta in ceea ce priveste destinatia fondurilor aflate la dispozitia europarlamentarilor, Nigel Farage si-ar fi determinat colegii de partid sa angajeze drept consilieri – platiti din fondurile PE – persoane care, in fapt, sa presteze activitati exclusiv pentru formatiunea pe care o conduce, fara nicio legatura cu activitatea din Parlamentul European.
Peste 6 milioane de lire sterline doar din banii cetatenilor europeni
Biroul electoral britanic sustine ca in ultimii 10 ani, doar pe filiera Parlamentului European – bani publici, deci -, UKIP ar fi reusit sa stranga peste 6 milioane de lire sterline in conturile partidului. Totul se rezuma la bani pentru europarlamentarul Farage, inclusiv loialitatea, afirma fostii sai colegi, la unison. Nicole Sinclaire – colaboratoare apropiata a liderului eurosceptic timp de mai bine de 14 ani – sustine ca in vara lui 2009, la scurt timp dupa ce Nigel Farage a reusit sa grupeze 29 de europarlementari pentru a-si construi propriul grup in PE, acesta ar fi santajat-o politic. Aleasa membru al PE pe listele UKIP, Sinclaire s-a declarat reticenta cu privire la componenta grupului alcatuit de Farage deoarece o parte dintre politicienii care aderasera erau deja consacrati prin declaratiile extremiste, homofobe si antisemite. Cu toate acestea, Sinclaire a devenit membru al grupului strans in jurul lui Farage, dupa ce acesta ar fi amenintat-o cu represalii. Mai mult decat atat, aminteste Sinclaire, Nigel Farage ar fi ironizat problemele de constiinta invocate de aceasta cu privire la apartenenta la un astfel de grup, explicandu-i ca daca partidul nu va obtine finantarea de jumatate de milion de lire sterline (finantare care oricum nu era destinata partidului, ci grupului din PE), ii va sabota personal pozitia in partid, iar cariera ei politica se va incheia.
‘Nu exista niciun dubiu ca el (Nigel Farage – n.r.) urmarea fondurile doar pentru partid, nu pentru noul grup. Obiectivul sau principal era ca partidul sa aiba acces la cat mai multi bani si a fost in stare sa ma agreseze pentru a-si atinge scopul” a declarat Nicole Sinclare pentru The Guardian. Exista insa legislatie, iar normele UE sunt foarte clare in aceasta privinta: sumele alocate grupurilor politice din PE nu pot fi folosite de partide in actiuni proprii, ci doar in activitati europarlamentare.
Marta Andreasen este un alt europarlamentar plecat din UKIP. Fost trezorier al partidului si reprezentant al aceleiasi regiuni ca si Nigel Farage, aceasta a fost instruita de liderul partidului sa angajeze un asistent personal pentru campania electorala interna, dar pe care sa-l plateasca din sumele alocate de Uniunea Europeana.
“Mi-a cerut sa recrutez pe cineva care sa lucreze pentru el (pentru Nigel Farage – n.r.) intr-un birou din nordul colegiului sau, in apropiere de Buckingham, acolo unde vroia sa candideze la alegerile din Marea Britanie” sustine Marta Andreasen. Aceeasi Andreasen povesteste ca identificase inclusiv persoana de care Farage ar fi avut nevoie, insa a renuntat in ultimul moment, constienta ca liderul UKIP ii solicitase sa incalge legea.
In aceaste conditii, daca acuzatiile aduse de cei doi fosti membri ai UKIP pot fi supuse unei viitoare investigatii, exista si cazuri in care autoritatile europene s-au pronuntat deja. Derek Clark, europarlamentar UKIP, a fost gasit vinovat in urma unei anchete OLAF pentru folosirea abuziva a sumelor primite de la Uniunea Europeana. Conform informatiilor oferite de OLAF, intre 2004 si 2005, europarlamentarul partidului condus de Farage ar fi angajat 2 asistenti pe care i-ar fi platit din suma alocata exclusiv pentru activitatea europarlamentara. Cu toate acestea, asa cum a ancheta a demonstrat, cei doi angajati nu au lucrat pentru Clark, ci pentru partid, in Marea Britanie. Intr-un final, Derek Clark a recunoscut modul abuziv in care a folosit fondurile provenite de la cetatenii europeni, declarand ca a fost instruit sa procedeze asa. Si, desi Clark a refuzat sa-l numeasca pe sfatuitorul sau, a lasat totusi prea putin loc pentru interpretari…
