Mirosuri care ne influenteaza psihicul vara

Una dintre cele mai interesante descoperiri stiintifice ale anului 2009 arata ca unele mirosuri au efecte diferite asupra creierului uman, in functie de conditiile de temperatura, presiune si ionizare specifice diferitelor anotimpuri. Asa cum arata neurobiologii de la North Carolina University, starea noastra psihica in timpul verii poate fi modificata discret de mirosuri naturale sau artificiale.

Mirosul marii

Atunci cand ne plimbam pe malul marii, briza care adie ne aduce in contact cu zeci de substante ce provin din materia organica a marii. Neurobiologii americani au dovedit ca substantele prezente in briza marina au un efect linistitor si uneori chiar euforizant, asemanator heroinei in doze mici. Acest efect de buna dispozitie este de trei ori mai intens vara, mai ales daca organismul a absorbit o doza moderata de ultraviolete de dimineata. Efectul de buna dispozitie datorat aerosolilor marini este mult mai placut daca temperatura sangelui care iriga creierul este mai scazuta, adica atunci cand nu suntem supraincalziti de soare. Acest aspect nou descoperit anul acesta, explica intr-o anumita masura buna dispozitie pe care o avem seara, atunci cand ne plimbam pe faleza sau plaja, dupa o zi in care nu am facut exces de soare. Mai mult decat atat, unele substante prezente in aerul marin vara cresc capacitatea psihica de apreciere a frumosului.

Mirosul de brad si rasini

Daca in aceasta vara alegem muntele, mirosul padurilor de brad poate avea efecte pozitive asupra starii noastre psihice, cel putin la fel de intense ca si in cazul plimbarilor pe malul marii. Cercetatorii rusi au dovedit ca mirosurile degajate de padurile de brad actioneaza pozitiv asupra productiei unor neurohormoni, astfel ca un contact zilnic, timp de numai 6 zile, cu mirosul padurilor de conifere poate creste cu 20% actiunea benefica a cortizolului asupra centrilor nervosi implicati in deblocarea informatiilor uitate. Astfel, mirosul padurii de conifere ne face sa ne reamintim chiar detalii din momentele placute petrecute cu mult timp in urma. Acest aspect aparent mai putin important este, in realitate, extrem de important, avand in vedere ca un creier sarac in amintiri imbatraneste mai rapid. Bio-psihologii rusi considera ca vacantele la munte in zone impadurite cu pin si molid pot oferi o sansa uriasa cuplurilor care au probleme legate de monotonie sau comunicare, ca si familiilor care experimenteaza dificultati in comunicarea cu adolescentii sau copiii.

Mirosul padurilor de foioase

Cercetatorii rusi au demonstrat ca nu numai mirosul coniferelor, ci si cel al padurilor de fag si stejar poate avea o multime de efecte benefice, atat asupra sanatatii organismului, cat si asupra psihicului. Astfel, s-a dovedit ca in anotimpul cald mirosul degajat de padurile de foioase actioneaza pozitiv asupra zonelor implicate in controlul emotiilor si a manifestarilor de frica sau agresivitate. Daca beneficiem de o reala cura cu aerosoli de padure, sistemul nervos isi consolideaza caile de franare a unor emotii sau manifestari cu baza instinctiva. Ca urmare, o cura de 7-8 zile de plimbare zilnic prin padure ne poate ajuta sa invatam sa invingem timiditatea, frica, anxietatea, sa ne pastram calmul in momentele dificile si sa ne ajustam comportamentul atunci cand suntem furiosi sau simtim nevoia de a ne confrunta sau certa cu cineva.

Mirosul de iarba

Mirosul campurilor inverzite are, de asemenea, o serie de efecte pozitive impresionante asupra psihicului, mai ales vara, cand organismul este mai pregatit pentru a percepe mirosul plantelor. Cercetarile efectuate in ultimii 10 ani de antropologii elvetieni au dovedit ca mirosul de gazon, precum si cel al oricaror plante ierboase de pasune actioneaza pozitiv mai ales asupra indivizilor cu constitutie europeana, caucaziana, adica sub denumirea veche de rasa alba. O cura chiar scurta de aromaterapie naturala cu mirosuri de iarba creste capacitatea de gandire tehnica, intuitie in rezolvarea unor probleme de tip matematic si vigilenta asupra semnificatiei detaliilor. Mirosul de iarba de camp sau de pasune montana ne poate ajuta sa avem mai multa intuitie in a rezolva unele probleme de viata, facandu-ne totodata mai indemanatici, mai lucizi, atunci cand trebuie sa iesim rapid dintr-o situatie dificila. Din acest motiv, o vacanta la tara sau pe un pisc alpin ce ne permite contactul zilnic cu iarba ne poate schimba in bine, in sensul de a deveni usor mai descurcareti in situatii critice.

Mirosurile corpului uman

Fiecare dintre noi emite peste 25 de tipuri de mirosuri, care sunt percepute discret de catre cei din jurul nostru. In anotimpul cald, toate aceste mirosuri au un efect de 3-4 ori mai intens decat in celelalte anotimpuri, datorita faptului ca toate sensibilitatile sunt usor mai crescute. Astfel, daca stam in apropierea unei persoane foarte stresate sau care se teme foarte mult de ceva anume, vom percepe fara sa vrem o senzatie de alerta si anxietate. In vacanta, daca urcam pe munte si in apropierea noastra avem prieteni care se tem de dificultatea traseului sau de fiarele salbatice, mirosul fricii lor ne poate influenta negativ atentia sau concentrarea, riscul crescand pentru intreg grupul. Nu in ultimul rand, daca se intampla ca la munte sa ne intalnim cu un urs sau o haita de caini de stana, mirosul fricii atrage si fiarele, dar ne poate face si pe noi sa devenim vulnerabili si ezitanti.

Mirosurile artificiale

Majoritatea cercetarilor recente asupra impactului mirosurilor ne-naturale asupra organismului arata ca vara acestea au cel mai nedorit efect, mai cu seama asupra proceselor psihice. Astfel, s-a dovedit ca mirosurile de fum si mai ales cele industriale degajate de tobele de esapament cresc starea de alerta psihica, nervozitatea, agresivitatea si capacitatea de efort psihic. Mirosul de diluanti de vopsele sau chimicale folosite in zugraveli scade capacitatea de ratiune si poate provoca usoare stari de tip depresiv. Acest efect apare mai ales in zilele de vara calduroase in care temperatura scade cu peste 10°C in timpul noptii. Mirosul intens al deodorantelor sau parfumurilor poate provoca scaderea capacitatii de memorizare sau blocajul rememorarii, in special in zilele de vara in care temperatura depaseste 32-33°C.