Pericolul unei noi crize financiare. Sute de mii de romani au cate 3 credite. Care este gradul de vulnerabilitate al sistemului actual?

credite banci
Inainte de declanșarea crizei financiare, cand creditele se faceau doar cu buletinul, romanii s-au inghesuit la ghișeele bancilor. Și nu s-au mulțumit cu un credit, caci tocmai primisera o marire de salariu, așa ca și-au facut mai multe, sa-și poata cumpara chiar toate lucrurile de care avea nevoie. Așa s-a ajuns la situația in care, conform Bancii Naționale a Romaniei, in momentul de fața, aproape 450.000 de romani au cate trei credite. Mulți romani nu au facut credite doar la banci, ci și la instituții financiare non-bancare (IFN), care sunt companii de creditare care ofera credite de consum, credite ipotecare, leasing financiar etc. Diferența este ca, de obicei, acestea ofera credite cu valori mai mici decat bancile.

Raportul facut public de BNR arata ca, in medie, aceste persoane au cate doua credite la banci și unul la IFN. Cei care se gasesc in aceasta situație sunt calificați drept cei mai riscanți debitori. Raportul asupra Stabilitații Financiare noteaza: „Un numar ridicat de persoane (aproximativ 0,45 milioane) s-a indatorat atat la banci, cat și la IFN. Acestea au, in medie, trei credite (doua la banci și unul la IFN) și reprezinta cea mai riscanta categorie de debitori (in iunie 2011, rata de neperformanța generata de acest segment in sectorul bancar a fost de 15,8%, fata de 7,9% pe ansamblul sectorului populației).”

De asemenea, acest lucru atrage atenția asupra gradului ridicat de risc pe care o asemenea situație il presupune. Acești debitori sunt extrem de vulnerabili in contextul in care ar avea loc o creștere a dobanzilor. Referitor la aceasta problema, raportul bancii centrale anunța: „In ipoteza creșterii cu 1 punct procentual a ratelor dobanzii la creditele in euro (reprezentand circa 80% din stocul de credite in valuta in iunie 2011), serviciul anual al datoriei pentru un debitor care deține un credit imobiliar s-ar majora, in medie, cu 7,8%, in timp ce, pentru un credit de consum fara garanție ipotecara, serviciul anual al datoriei ar fi, in medie, cu 2,6% mai ridicat. Ponderea considerabila a creditelor acordate in condiții promoționale in perioada 2007 – primul semestru al anului 2011 (aproximativ 40% din creditele nou acordate in lei și in euro) ar putea majora suplimentar efectul asupra serviciului datoriei la terminarea perioadei de promoție.”

Astfel, se atrage atenția atat cetațenilor, cat și bancilor. In contextul instabilitații financiare și a instabilitații monedei naționale, cumulul de credite poate duce la declanșarea unui nou val al crizei financiare. In contextul in care datoria externa este deja mare, iar rata inflației este in creștere, sunt șanse ca BNR-ul sa nu ia decizia majorarii dobandei de referința. Insa, in ceea ce privește creditele in valuta, o astfel de decizie nu are nicio importanța. Destabilizarea monedei naționale in fața competitorilor straini și nevoia bancilor de a crește dobanzile sunt elemente care pot pune foarte ușor oamenii in incapacitate de plata. Deși datele externe nu sunt ingrijoratoare in momentul de fața in ceea ce privește creditele in euro sau in dolari americani, caci ambele monede sunt destabilizate in momentul de fața din pricina crizei datoriilor, nepromițand sa aiba o ascensiune fulminanta in perioada imediat urmatoare. Cei care au credite in franci elvețieni insa, se gasesc deja probabil in incapacitate de plata, in ciuda numeroaselor intervenții ale Bancii Naționale Elvețiene asupra monedei.

De altfel, cifrele statistice indica faptul ca debitorii care au cumulat unu sau mai multe credite insumand valori mari sunt in incapacitate de plata. Conform BNR, volumul creditelor neperformante in valuta a crescut cu 60% in luna iunie a anului curent fața de luna decembrie a anului 2009, in timp ce volumul creditelor neperformante in lei a scazut cu 17% in același interval.

Pentru a nu destabiliza piața, BNR face eforturi in vederea menținerii la un nivel cat mai mic a ratei inflației. Este nevoie insa de asumare și din partea companiilor private. Se poate constata faptul ca multe companii prefera sa mențina un nivel scazut al salariilor, dand vina pe criza financiara, in contextul in care ele realizeaza deja de o vreme un profit care le-ar putea permite sa redreseze valoarea salariilor. Desigur, fara o politica asumata de toate parțile, putem ajunge la declanșarea unei noi crize financiare. Destabilizarea sistemului bancar romanesc ar avea consecințe imense asupra intregii populații.