Prima economie europeana, Germania, a intrat in recesiune

Motorul zonei euro, putere industriala, campion mondial la export – doar cateva dintre modurile in care economia Germaniei a fost descrisa de-a lungul anilor. Cu toate acestea, cifrele recente au indicat ca vremurile bune au ajuns la sfarsit, cea mai mare economie a Europei blocata in recesiune. In timp ce economistii cauta indicii cu privire la cat timp ar putea dura acest lucru, toti ochii vor fi atintiti asupra citirii finale a cifrei privind inflatia din Germania. Rata anuala a indicelui preturilor de consum (IPC) este prognozata sa se situeze la 6,2%, doar putin mai mica decat cea de 6,4% inregistrata in trecut.

Cifrele productiei industriale vor oferi, de asemenea, mai multe informatii despre ceea ce se intampla in coloana vertebrala de productie a natiunii, care include producatori mondiali de automobile precum Volkswagen, BMW si Mercedes, precum si reteaua de inginerie mici si mijlocii, afaceri cunoscute sub numele de Mittelstand .

Daca inflatia din iulie apare asa cum era anticipat, ar insemna ca cresterea preturilor din Germania ramane cu mult peste nivelul general al zonei euro, care a fost de 5,3% in iulie. Imaginea este si mai proasta in comparatie cu Spania, unde inflatia a fost de doar 2,3% in trecut.

Inflatia lipita se dovedeste a face parte din problemele economice actuale ale Germaniei, mai ales atunci cand este cuplata cu o crestere stagnanta. „Slowcession” este rezultatul, potrivit unui economist.

Carsten Brzeski, seful global al macroeconomiei la banca olandeza ING, descrie economia germana ca fiind „blocata in zona crepusculara dintre stagnare si recesiune”.

Era mai cand economia tarii a fost confirmata ca fiind in recesiune. Cifrele oficiale revizuite au aratat ca performanta sa a fost mai slaba decat se credea initial si ca, de fapt, s-a redus cu 0,3% intre ianuarie si sfarsitul lunii martie, dupa o contractie in ultimele trei luni ale anului 2022. Preturile mai mari au fortat gospodariile sa-si controleze cheltuielile. la inceputul acestui an, care a avut un impact mai mare asupra cresterii decat se credea initial.

Al doilea trimestru, din aprilie pana in iunie, nu a fost cu mult mai bun. Prognozele anticipasera o mica revenire a cresterii; in schimb, a stagnat, ajungand la un 0%. De aici „zona crepusculara”.

Din nou, puterea de cumparare mai slaba in randul consumatorilor cu lipsa de numerar a fost unul dintre principalele motive, alaturi de rate mai mari ale dobanzilor – in prezent 3,75% pentru principala dobanda a depozitelor din zona euro, stabilita de Banca Centrala Europeana.

Companiile germane se simt, de asemenea, sumbre: indicele climatului de afaceri urmarit indeaproape de la institutul de cercetare economica Ifo din Munchen a scazut pentru a treia luna consecutiv in iulie. Brzeski pune acest lucru pe seama inaspririi monetare in curs din partea BCE, temerilor cu privire la economia SUA si unei redeschideri mai slabe decat se anticipa in China – piata pentru multe exporturi germane, de la masini rapide la masini.

Pentru a scapa de umbra stagflatiei, Brzeski le cere ministrilor germani sa introduca de urgenta o agenda de reforme. S-ar putea sa nu se afle prea curand, in parte pentru ca cancelarul, Olaf Scholz si parlamentarii germani se afla, la fel ca o mare parte a continentului, in vacanta de vara.

Raspunzand la ultimele cifre trimestriale de crestere, ministrul economiei, Robert Habeck, a calificat aceste cifre „orice decat satisfacatoare”, in ciuda tendintelor usor pozitive ale consumului privat si investitiilor.

Cu toate acestea, Habeck a aratat putin apetit pentru un pachet de stimulente economice, spunand ca acest lucru nu va face decat sa alimenteze si mai mult inflatia.

„Cine distribuie bani cu un adapator in perioadele de inflatie mare aduce doar un singur lucru la crestere: inflatia”, a spus el.

Guvernul german ar putea fi totusi norocos si sa constate ca situatia s-a imbunatatit oarecum in timp ce se bucurau de vacanta. Piata muncii continua sa tina bine, cu o rata a somajului ajustata sezonier de 5,6% in iulie, mai mica decat nivelul inregistrat in iunie.

Au existat si cateva date surprinzatoare , cand comenzile din fabricile germane au sfidat toate asteptarile, cu cel mai mare salt lunar din ultimii trei ani. Economistii au fost surprinsi cand cifrele au aratat o crestere cu 7% din mai pana in iunie, datorita unei cresteri a comenzilor majore, inclusiv pentru masini si avioane. Airbus, care are o fabrica mare in Hamburg, precum si alte fabrici mai mici din intreaga tara, a declarat ca a inregistrat o crestere a comenzilor de avioane in iunie.

Deocamdata, nu este clar daca acesta este un ragaz temporar sau un semn ca cea mai mare economie a zonei euro incepe in sfarsit sa revina dupa problemele sale recente.