Psihoterapia, o igiena a mintii – Ghid de sanatate

Ne-am obisnuit ca, atunci cand spunem „Mens sana in corpore sano”, sa ne gandim la sport, la sanatatea trupului. Ma intreb in ce moment al istoriei am uitat semnificatia primei parti a acestui adagiu, cea referitoare al mintea sanatoasa.

Depresia si anxietatea sunt cele mai des intalnite tulburari, cele mai usor de identificat de catre pacient. Exista, insa, multe alte tulburari care sunt luate, uneori drept carente de educatie sau drept episoade scuzabile in anumite circumstante. Pacientul se obisnuieste sa sufere – sau sa-i faca sa sufere pe cei din jurul sau – ignorand faptul ca ar putea primi ajutor si calitatea vietii sale si a celor apropiati s-ar putea imbunatati. Performantele sociale si profesionale ar fi, de asemena, mai bune.

Agresivitatea, timiditatea, dependentele, recuperarea posttraumatica, eliberarea de stres sunt numai cateva dintre multele situatii in care psihoterapia ar putea fi de mare ajutor.

Daca alocam bani si timp pentru fitness, spa, aerobic, sauna, solar, saloane de infrumusetare, pentru sanatatea si frumusetea fizica, ne-am putea pune problema ca, o parte dintre aceste resurse sa le dedicam sanatatii si armoniei psihice.

Pe de alta parte, sunt situatii in care nu ne putem descurca fara un ajutor specializat. Avem nevoie de suport psihic atunci cand noi sau cineva apropiat sufera de o boala grava, indelungata, cand ne aflam in fata unei interventii chirurgicale majore de care ne temem sau care inseamna o amputare sau extirparea unui organ.

Exista situatii grave in viata: pierderea locului de munca sau a statutului familiat si social, pierderea cuiva apropiat.

Exista profesii cu mare consum psihic – de la interventiile de urgenta: medici, pompieri, politisti si pana la cadrele didactice si, de ce nu, functionarii care lucreaza cu publicul.

In toate aceste imprejurari, familia, prietenii, cartile ne pot ajuta, dar intr-o masura limitata. Este nevoie de cineva care sa cunoasca mecanismele psicului, sa stie unde sa caute adevarata cauza a suferintei, sa gaseasca, impreuna cu pacientul, mecanismul de adaptare la realitatea inconfortabila sau traumatizanta.

Cand e nevoie de psihoterapie?

Psihoterapia este o necesitate atunci cand mediul de crestere a individului nu a fost prielnic si, din motive puternice si sanatoase de dezvoltare, persoana solicita ajutor calificat in care poate gasi conditii noi care sa ii ofere posibilitati de „reparare”, prin noua relatie cu terapeutul.

Oricand persoana se simte depasita in mecanismele ei de adaptare care pana acum s-au dovedit utile si, iata, au colapsat, au „tradat-o”. Sau atunci cand medicul psihiatru, si nu numai, o recomanda ca tratament complementar in cazul unor tulburari psihice severe sau psihosomatice.

In prezent, anxietatea si depresia sunt afectiunile care ii determina pe romani sa mearga la psihoterapeut, cauza fiind, de multe ori, stresul major la care sunt supusi. Dar cu ajutorul psihoterapiei pot fi combatute si alte tulburari psihice, cum ar fi: traumele, abuzurile, crizele de viata, pierderile si tulburarile de stres post-traumatic.

Ce este psihoterapia?•Interventie planificata efectuata de catre terapeuti instruiti prin metode stiintifice.•Relatie interpersonala.•Scop: atenuarea simptomelor, determinarea unui proces de maturizare, cresterea sentimentului de bunastare personala.

In lume, se practica cel putin 200 de tipuri de terapie, dintre care cele mai cunoscute sunt:•terapiile psihanalitice;•terapiile cognitiv-comportamentale;•terapiile umaniste;•terapiile sistemice de familie;•terapiile corporale;•terapiile hipnotice si de relaxare;•terapiile integrative.

In functie de specificul problematicii de rezolvat, ca durata, o terapie poate fi:

•pe termen scurt (cateva sedinte) – Centrata pe simptom;•pe termen scurt (circa 1 an) – modificari in stilul relational;

•pe termen scurt lung (cativa ani) – restructurarea personalitatii.

Intre cazurile clasice, in care psihoterapia ar trebui sa fie un suport, ar putea fi enumerate:

•Copii: dificultati scolare, comportamentale.•Adolescenti: dificultati in familie, despartiri, nevoia de a se cunoaste.•Tineri: dificultati de adaptare, suprasolicitare.

•Adulti: divortul, sanatatea, doliul.•Varstnici: singuratate.

Ce ar putea sa ne aduca la psihoterapeut?•probleme semnificative in relatii, la serviciu sau lin relatia cu sine;

•dificultatea de a depasi o pierdere/trauma;•simptome de depresie si anxietate;•crize existentiale;

•dependente;

•dorinta de a te cunoaste mai bine.

Cine este psihoterapeutul?Psihoterapeutul, spre deosebire de medicul psihiatru, are la baza o pregatire teoretica in psihologie (pregatire non-medicala); in continuarea pregatirii sale, psihoterapeutul insusi urmeaza o psihoterapie completa, pentru a-si rezolva propriile sale eventuale dizarmonii, pentru a putea fi echilibrat si obiectiv in relatia cu pacientul. De asemenea, el lucreaza pentru o perioada sub supervizarea unui psihoterapeut acreditat; la dobandirea experientei necesare, psihoterapeutul este acreditat si poate practica independent.

Psihoterapia are ca obiective diagnosticarea si tratamentul non-medicale sau non-chimice.

In Romania, traditia psihoterapiei a fost reluata dupa aproximativ 50 de ani de pauza, timp in care stiinta a progresat mult in Europa si in lume, iar mentalitatea publicului a evoluat in sensul intelegerii specificului si utilitatii psihoterapiei. Din acest motiv, ne aflam cu mult in urma statelor europene in privinta numarului de psihoterapeuti dar si a numarului de beneficiari.

Daca in Franta exista un psihoterapeut la 4 000 de locuitori, in Austria exista unul pentru fiecare de mie de locuitori, iar media europeana este de 2 000 de locuitori corespunzatori unui psihoterapeut. In Romania, avem 1 170 de psihoterapeuti acreditati sub supervizare, ceea ce inseamna aproximativ unul la 20 000 de locuitori. Si e greu de crezut ca avem mai putina nevoie!

Despre Federatia Romana de PsihoterapieFederatia Romana de Psihoterapie, aflata la 11 ani de la infiintare, este o organizatie non-profit, apolitica si non-guvernamentala, cu caracter profesional, la nivel national. Sub egida FRP isi desfasoara activitatea majoritatea asociatiilor si scolilor de psihoterapie din Romania. FRP are ca scop dezvoltarea si promovarea psihoterapiei in Romania, ca modalitate de tratament al persoanelor cu probleme emotionale dar si ca sprijin al acelora care doresc sa-si dezvolte personalitatea si sa-si optimizeze activitatea la nivel personal si social.

FRP functioneaza ca Asociatie Nationala Umbrela si de Acreditare, statut ce i-a fost conferit de catre Asociatia Europeana de Psihoterapie in vederea atestarii celui mai inalt grad de calificare prin intermediul Certificatului European de Psihoterapeut (ECP). FRP faciliteaza comunicarea intre asociatiile de psihoterapie de diverse orientari, asigura cooperarea intre organizatiile si persoanele preocupate de utilizarea resurselor psihoterapiei si include 500 de membri calificati ca psihoterapeuti in cei peste 1.170 de membri din toata tara.

In prezent, FRP militeaza pentru alinierea psihoterapiei romanesti la standardele profesionale europene promovate de catre Asociatia Europeana de Psihoterapie si este implicata activ in crearea unui cadru legal care sa permita recunoasterea psihoterapiei ca profesiune de sine statatoare. Prin acest cadru legal, vor putea fi eliminate amenintarile la sanatatea publica reprezentate de practicienii si institutiile neacreditate si va fi asigurat accesul cetatenilor la servicii psihoterapeutice calificate si etice, ca un drept fundamental al omului, cel la sanatate.