Dezastrul Tsipras | Plafon 60 de euro pe zi la bancomat | Bancile, inchise pana dupa referendum, cel putin

Masurile de control al capitalului anuntate duminica seara de Guvernul Tsipras sunt cel mai relevant indicator al situatiei din Grecia:

bancile stau inchise pana pe 7 iulie, cel putin; referendumul cerut de premierul Tsipras si aprobat de Parlament ii scoate pe greci la urne pentru a vota asupra unor reforme reclamate de creditorii europeni ai tarii si respinse de Guvern. Tsipras a anuntat public ca ii indeamna pe oameni sa voteze impotriva pachetului de reforme.

limita de retragere din cont la ATM a fost fixata la 60 euro / zi.

transferurile in strainatate au fost interzise, cu exceptia celor pre-aprobate, pentru tranzactiile comerciale considerate vitale.

Este imposibil de prezis acum ce se va intampla cu banii pe care grecii n-au apucat sa-i scoata inca din banci dupa asa-zisul „holiday banking”.

In ultima perioada bancile comerciale elene au supravietuit retragerilor masive apeland la ELA, facilitatea de asistenta lichida de urgenta a Bancii Centrale Europene.

BCE a suplimentat in mod repetat plafonul ELA pentru institutiile de credit din Grecia. Acest plafon a facut un salt de la sub 60 de miliarde de euro la inceputul lui februarie la 89 de miliarde la finele lunii curente. Insa institutia condusa de Mario Draghi a anuntat duminica limitarea ELA la nivelul de vineri. Asta inseamna ca bancile de la Atena nu mai pot acoperi cu alti bani de la BCE noile cereri de retragere, in conditiile in care banii deja retrasi sunt tinuti de greci „la saltea”.

Analistii apreciaza ca toate cele 89 de miliarde de euro infuzate de BCE s-au „dus” pe onorarea cererilor de retragere.

Decizia de plafonare luata BCE, logica si previzibila, a fost mentionata de premierul Syriza in interventia televizata de duminica seara.

BCE a fortat Banca Centrala a Greciei sa sugereze o vacanta bancara si restrictii la retragerile bancare”, a spus Alexis Tsipras.

El a invocat si respringerea, de catre creditori, a prelungirii cu o luna a programului de asistenta financiara care expira pe 30 iunie.

„Aceasta respingere a unei scurte prelungiri cerute de Guvernul grec este un act fara precedent dupa standardele europene, punand la indoiala dreptul unui popor suveran de a decide”, a adaugat el, facand aluzie la referendumul din 5 iulie.

Toate semnalele arata ca actualii conducatori ai Greciei se bazau pe faptul ca vor accesa in cele din urma cele 7,2 miliarde de euro aferente ultimei rate din bailout-ul din 2010, rata blocata de creditori in urma refuzului repetat al guvernului Tsipras de a introduce reforme economice si fiscale.

Din cele 7,2 miliarde, grecii ar fi platit rata de 1,6 miliarde la FMI pe 30 iunie, pentru a evita default-ul. Alte 6 miliarde de euro reprezinta datoria grecilor la nivelul lui iunie catre alti creditori. Scenariul de plata a picat dupa ce Tsipras a anuntat referendumul din 5 iulie si dupa ce ministrul de Finante Varoufakis a respins, sambata, planul de reforme discutat pana vineri cu creditorii, calificandu-l drept „neviabil”.

Dupa aceasta serie de evenimente, care a determinat Bruxelles-ul sa declare ca Grecia a denuntat unilateral negocierile, premierul Tsipras a cerut duminica, din nou, prelungirea programului de asistenta demarat in 2010.

Astept un raspuns imediat la o solicitare fundamentala pentru democratie„, a spus el, cerand, totodata, cetatenilor calm si rabdare.

Tsipras i-a asigurat pe greci ca „depozitele din banci, ca si salariile si pensiile, sunt garantate”.

Asigurarile membrilor guvernului de la Atena nu par sa valoreze, insa, mare lucru.

Astfel, cu putin timp inainte de sedinta de urgenta a Executivului elen, ministrul Ianis Varoufakis dadea asigurari, intr-un comunicat, ca echipa lui Tsipras „considera ca un control al capitalurilor este incompatibil cu conceptul Uniunii monetare”.

In cursul serii, insusi Tsipras anunta, in direct, adoptarea „masurilor incompatibile”, indicand, e drept, ca Banca Centrala a tarii este responsabila in acest caz.

In plan extern, situatia Greciei a fost discutata telefonic de presedintele american Barack Obama si cancelarul german Angela Merkel, cei doi convenind ca „ramanerea Greciei in eurozona este de o importanta critica”, potrivit unui comunicat al Casei Albe citat de BBC.

De asemenea, premierul francez Manuel Valls s-a pronuntat pentru ca Grecia sa ramana in zona euro si a cerut autoritatilor acestei tari sa revina la negocieri.

Pana la noi evolutii ale situatiei, ramane o certitudine: economia greaca, subrezita de „succesele” guvernului Tsipras si de povara datoriei de 323 de miliarde de euro, a mai primit o lovitura, lipsa de cash la inceput de sezon turistic fiind de natura sa puna pe fuga una dintre cele mai importante surse de venit la buget.

Deja statele occidentale precum Marea Britanie si Germania au cerut cetatenilor care inca nu si-au anulat vacantele in Grecia „sa dispuna de multi bani lichizi” daca se duc in aceasta tara.

O criza de lichiditate are efect imediat asupra tuturor tranzactiilor iar grecii sunt renumiti si pentru faptul ca prefera plata in bani lichizi de cate ori se poate. Cozile la bancomate sunt doar un prim simptom al previzibilului blocaj in economie. Cozile la combustibil si la alte produse amenintate cu disparitia in absenta unui flux normal al banilor in economie au inceput, si ele, sa fie semnalate de presa locala si internationala.