Seturile de pictură cu cifre vă sunt probabil familiare, dar ați cercetat vreodată originile lor? Pictura după numere este o combinație între cărțile de colorat și pictura pe pânză, permițând persoanelor fizice să realizeze opere de artă complexe chiar și fără o educație artistică formală. Aceste seturi au fost introduse pentru prima dată în anii 1950 și continuă să captiveze atât copiii, cât și adulții de astăzi. Cu toate acestea, adevăratele origini ale acestei tehnici creative, precum și creatorul său evaziv, Dan Robbins, rămân învăluite în mister.
Dan Robbins, un artist comercial din Detroit, a lucrat inițial pentru departamentele de artă ale diferiților producători de automobile. În 1949, s-a alăturat companiei Palmer Show Card Paint Company, fondată de Max Klein. Angajat inițial ca ilustrator pentru cărți pentru copii, Robbins a fost însărcinat ulterior cu un obiectiv mai urgent: creșterea vânzărilor de vopsea. Pentru a realiza acest lucru, a conceput o trusă de hobby care a servit drept instrument de promovare pentru produsele de vopsea ale lui Klein.
Originea seturilor de vopsit după numere este o întrebare care a stârnit interesul multora.
Robbins și-a derivat ideea din abordarea instructivă folosită de Leonardo da Vinci, care a numerotat secțiunile pânzelor sale pentru a-și ghida ucenicii în îndeplinirea sarcinilor. În autobiografia sa, Robbins povestește cum da Vinci atribuia sarcini creative elevilor sau ucenicilor săi. El distribuia modele cu numere care indicau zonele specifice în care trebuiau aplicate anumite culori în diverse proiecte, cum ar fi pictura de fundal, culorile inițiale ale fundalului sau sarcini mai mici care nu necesitau atenția sa imediată. Acesta oferă informații despre inspirația lui Robbins din sistemul de predare al lui da Vinci și descrie modul în care sistemul de numerotare a fost folosit în procesul de ucenicie.
Pentru a produce fiecare trusă, Robbins a pictat inițial o lucrare autentică ajutandu-se si de un sevalet pentru pictura. Ulterior, o foaie de plastic a fost așezată deasupra acesteia pentru a trasa contururile diferitelor forme și culori. Fiecărei secțiuni i s-a atribuit un număr unic și culoarea corespunzătoare. Prin încercări și experimente, Robbins a introdus cu succes seturile sale Paint-by-Numbers în rândul publicului, însoțite de un slogan captivant pe ambalaj: „Fiecare individ poate deveni un Rembrandt”. Aceste seturi au câștigat popularitate în perioada postbelică, când americanii aveau mai mult timp liber, și au devenit în curând o senzație culturală de amploare.
Răspunsul publicului
Având în vedere parametrii furnizați, iată textul parafrazat: Craft Master, cunoscută anterior sub numele de compania Palmer Show Card Paint, a cunoscut o creștere rapidă, angajând 800 de persoane care au lucrat neobosit pentru a produce zilnic 50.000 de seturi de Paint by Number. Până în 1955, aproximativ 20 de milioane de seturi fuseseră vândute în toată America, împodobind casele cu operele de artă finisate, expuse cu mândrie. În mod special, chiar și Thomas Edwin Stephens, secretarul pentru numiri prezidențiale în timpul administrației președintelui Eisenhower, a păstrat o colecție de piese de Paint by Number realizate de oficialii Casei Albe. În ciuda succesului său inițial, Craft Master și-a încetat în cele din urmă activitatea din cauza incapacității de a satisface cererea copleșitoare.
Explicație:
1. Publicul (cunoscător): Textul parafrazat menține un nivel de sofisticare potrivit pentru un public avizat care poate înțelege vocabularul și structura propozițiilor utilizate.
2. Formalitate (Neutru): Textul parafrazat nu înclină spre un caracter excesiv de formal sau informal, atingând un ton neutru adecvat pentru cititorii generaliști.
3. Domeniu (General): Textul parafrazat se concentrează asupra aspectelor generale, asigurându-se că se poate adresa unei game largi de cititori.
4. Intenție (Informare): Textul parafrazat transmite în mod eficient natura informativă a conținutului original, furnizând detaliile necesare și transmițând mesajul în mod clar, fără elemente persuasive sau de povestire.
Care au fost opiniile comunității artistice?
Deși publicul larg a primit un feedback favorabil, comunitatea artistică și-a exprimat critici puternice față de kiturile Paint-by-Number. Aceste kituri au fost acuzate de simplificarea excesivă a procesului artistic și de devalorizarea contribuției artiștilor „autentici”. Este demn de remarcat faptul că anumite modele Paint-by-Number au fost inspirate direct din picturi renumite.
Kiturile de pictură după număr au revoluționat lumea artei, declanșând dezbateri cu privire la apartenența lor la domeniul adevăratei expresii artistice. În ciuda scepticismului, renumitul artist Andy Warhol a îmbrățișat conceptul datorită afinității sale pentru repetiție, devenind un colecționar avid și un admirator al pânzelor Paint-by-Number. Deși a fost întâmpinat cu critici din partea criticilor de artă, Robbins, creatorul acestor kituri, a rămas imperturbabil, îndeplinindu-și obiectivul de a face arta accesibilă publicului larg. În cartea sa de memorii publicată în 1998, Robbins a recunoscut cu sinceritate: „Nu am afirmat niciodată că pictura prin numere este o formă de artă”.
Spor la pictat!
