Costurile de constructie pe kilometru de autostrada sunt la noi n tara duble fata de cele din Polonia si Ungaria, releva raportul sectorial al Societatii Academice din Romnia. Astfel, cele mai dificile portiuni de autostrada pot ajunge si la costuri de 30 de milioane de euro pentru fiecare kilometru. Potrivit SAR, aceste costuri sunt justificate de variatiile extreme de temperatura, relieful dificil, precum si terenurile scumpe. Pe de alta parte, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzasu, spune ca alt motiv pentru care lucrarile de autostrada sunt att de costisitoare este reprezentat de faptul ca „preturile mari ar putea fi puse pe fondul crizei de resurse umane si pe costurile materiale ridicate”, nsa recunoaste ca „undeva exista cheltuieli ascunse”, deoarece „aceste costuri de referinta sunt din anii ’90”. Potrivit raportului SAR, si costurile de ntretinere a infrastructurii din Romnia sunt mai mari dect n tarile din jur, iar aceste cheltuieli ar putea fi reduse cu aproximativ 40 de procente prin ntretinerea riguroasa a drumurilor si prin concurenta mai mare pe aceste contracte.
„Boli care se cronicizeaza”
Totodata, refacerea urgenta a retelei de drumuri judetene si locale si rezolvarea problemei cauzate de lipsa personalului specializat din transporturi sunt cteva masuri care ar trebui cuprinse in politica de transport din Romnia, se mai arata in raportul mentionat. Acesta semnaleaza faptul ca tendintele n acest sector sunt alarmante n special din cauza incapacitatii autoritatilor publice de a dezvolta si administra infrastructura publica de transport, lucru datorat pierderii rapide a resurselor umane si institutionale n momentul n care proiectele ar trebui sa se nmulteasca semnificativ, slabei capacitati de planificare si programare, lipsei unei viziuni strategice, precum si amestecului politic important in deciziile tehnice. „Exista boli care se cronicizeaza, cum ar fi capacitatea administrativa. E o criza de resurse umane, de specialisti. ncercam sa externalizam managementul de proiect”, a declarat secretarul de stat.
O alta problema semnalata in raport se refera la faptul ca exista un „transfer accelerat al traficului dinspre calea ferata catre sosele”, iar daca aceasta tendinta se va mentine, serviciul CFR pasageri va ramne fara cerere solvabila nainte de anul 2020. Acest fenomen este efectul taxelor mai reduse pe segmentul auto dect pe cel feroviar. Secretarul de stat de la MTCT sustine nsa ca transportul CFR din Romnia si-a pastrat o cota mai mare dect n Europa, iar autoritatile se gndesc cum sa mentina aceasta cota de piata prin reducerea timpului de parcurs, asigurarea confortului si a sigurantei.
264 de kilometri de autostrada
Raportul a analizat si problemele specifice programului de autostrazi si a aratat ca n Romnia exista 264 de kilometri de autostrada construiti, n timp ce Portugalia, tara cu jumatate din populatie si cu 40 la suta din suprafata Romniei, are 1.500 de kilometri de autostrada. Septimiu Buzasu a declarat ca institutia pe care o reprezinta are n plan finantarea rapida a retelei de autostrazi si drumuri expres, nsa nu a putut preciza n ct timp vor fi acestea finalizate si nici macar cnd vor ncepe efectiv lucrarile. De asemenea, el a sustinut ca exista bani pentru astfel de lucrari si ca se va recurge si la surse de finantare din afara bugetului, o astfel de sursa fiind concesiunea.
Compania de Autostrazi si Drumuri ar putea fi divizata in doua societati
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romnia ar putea fi divizata n doua societati cu activitati separate, una care va administra ntretinerea retelei de drumuri nationale si alta care va realiza proiectele de constructie de autostrazi si drumuri. „Am pregatit un proiect de lege prin care sa modificam Legea din 2002 de Organizare a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romnia. Vom prezenta proiectul n Parlament n toamna, la nceperea sesiunii parlamentare”, a declarat Septimiu Buzasu. El a aratat ca prin divizare se urmareste o gestionare mai eficienta a resurselor, n special a resurselor umane, care vor fi specializate fie pe ntretinere, fie pe constructie.
