Stări emoționale prin care am trecut cu toții cel puțin o dată

Emoțiile sunt o parte esențială din ceea ce ești, dar pot fi uneori dezordonate, complicate și de-a dreptul confuze. Știm cu toții să le denumim și să vorbim despre ele, deși uneori uităm că reprezintă o parte cheie a dezvoltării sănătății noastre emoționale.

Deși prin multe studii s-a ajuns la identificarea a mai mult de 20 de stări emoționale, cei mai mulți dintre noi cunoaștem cinci tipuri principale de emoții, care oferă o bază temeinică pentru descompunerea complexității tuturor simțurilor.

Cea mai râvnită stare emoțională este bucuria. Aceasta poate fi exprimată prin zâmbete și râsete și apare atunci când te simți conectat cu oamenii la care ții, atunci când te simți în siguranță, faci ceva care declanșează plăceri senzoriale, când ești complet absorbit de o activitate sau când te poți relaxa și ai parte de liniște. Unele cuvinte care pot fi folosite pentru a descrie diferite tipuri de bucurie sunt mulțumirea, amuzamentul, entuziasmul, liniștea sufletească, satisfacţia sau compasiunea.

La polul opus se află starea emoțională în care nu ne dorim să ajungem, dar se întâmplă destul de des. Este vorba despre tristețe, iar aceasta ar putea apărea după un eveniment specific, cum ar fi o pierdere sau respingere. În multe cazuri, însă, s-ar putea să nu ai nici cea mai vagă idee de ce te simți trist. Tristețea poate fi greu de suportat, dar în funcție de situația în care te afli, poți alege să jelești, luând-o ca pe ceva complet normal, poți întreprinde o activitate semnificativă, ajutându-i pe ceilalți sau oferind ceva înapoi societății.

Furia apare de obicei atunci când experimentezi un tip de nedreptate. Această experiență te poate face să te simți amenințat, prins ca într-un fel de capcană și incapabil să te aperi. Mulți oameni cred că furia este un lucru negativ, dar este o emoție normală care te poate ajuta să îți dai seama  când o situație are nevoie de o schimbare. Există o mulțime de modalități de a face față acesteia, iar cel mai simplu este să iei o pauză. Când te simți frustrat, dacă păstrezi o anumită distanță între tine și situația care te supără, acest lucru te va putea ajuta să eviți reacțiile instantanee sau izbucnirile furioase. Este în natura stărilor emoționale să te ia prin surprindere. Ele pot apărea oriunde, în cinematograf, când stai la coadă sau chiar când te întâlnești cu prietenii pentru a juca jocuri de societate. În diferite ambienturi, stările emoționale pot fi definite prin termeni noi, cum ar fi tilt-ul, care apare atunci când repeți același lucru sau aceeași activitate de mai multe ori, apărând doar rezultate negative. Este un fel de colaps emoțional provocat de frustrare și gândul că ai depus o muncă grea, care nu are ca rezultat succesul la care tânjeai atât de mult. De obicei, acest termen este folosit atunci când joci jocuri video sau sporturi strategice.

Frica apare atunci când simți un tip de amenințare, iar în funcție de aceasta, frica poate varia de la ușoară la severă. Important de reținut este faptul că nivelul de frică pe care îl simți nu se potrivește întotdeauna cu intensitatea amenințării. De exemplu, dacă trăiești cu anxietate, s-ar putea să simți frică în jurul unor situații care nu reprezintă de fapt o mare amenințare – deși asta nu face ca frica să fie mai puțin reală. Când îți este frică, te poți simți îngrijorat, agitat, nerăbdător, panicat sau chiar confuz. Frica nu este o emoție ieșită din comun și există lucruri pe care le poți face pentru a o combate; de exemplu, în loc să o eviți, „privește-o în ochi”. De asemenea, ai varianta de a-ți distrage atenția de la ea sau de a o analiza dintr-o perspectivă logică.

Parte din lista emoțiilor este și dezgustul. De obicei, te simți dezgustat atunci când reacționezi la situații neplăcute sau nedorite. La fel ca furia, sentimentele de dezgust pot ajuta la protejarea de lucrurile pe care dorești să le eviți, dar de multe ori este mai indicat să încerci să depășești această stare. Cele mai simple metode ar fi să practici compasiunea și să te concentrezi mai mult pe comportamente, decât pe primele impresii pe care unele persoane le creează.

Unele emoții pot fi mai intense, iar altele mai superficiale, dar toate servesc unui scop, chiar și atunci când sunt negative. Așadar, în loc să încerci să schimbi emoțiile pe care le experimentezi, ia în considerare modul în care reacționezi la ele. De obicei, reacțiile creează provocări, nu emoțiile în sine.