E de inteles de ce parintii sunt nerabdatori ca cei mici sa invete sa citeasca si sa se laude cu inteligenta lor, prin urmare au tendinta de a-si indemna copiii sa inceapa deja buchisirea literelor inca de la varsta de 3-4 ani.
Sigur iti sunt cunoscute expresiile de genul: „Al meu citeste deja!” sau „Este cel mai destept, citeste!”. Dar daca cei mici nu sunt inca pregatiti pentru citit, un inceput timpuriu poate sa dauneze mai mult decat altceva.
Copiii cei mai norocosi invata sa citeasca „natural” prin metoda „Citeste cu voce tare, citeste cu ceilalti, citeste singur”:
Adultii citesc cu voce tare cartile preferate. Copiii incep prin a li se alatura, citind odata cu ei partile preferate. Datorita repetitiilor numeroase, copilul incepe sa citeasca singur. Reclamele de pe strada sunt extrem de potrivite pentru ca cel mic sa inceapa sa desluseasca tainele cititului.
Desigur, initial copilul doar recita din memorie, dar de-a lungul timpului incepe sa asocieze formele de pe pagina cu vorbele si astfel incepe adevarata invatare.
Pentru a citi fluent, copiii au nevoie si de fonetica (pat se silabiseste p-a-t). Daca au fost indeajuns de expusi la limbaj (mai ales la cantece si rime), multi copii invata foarte repede.
Ajuta si daca te uiti impreuna cu el la carti despre alfabet, la numere de inmatriculare de la masiniile de pe strada, daca ai undeva alfabetul expus in camera lui sau daca fredonezi un cantec despre alfabet (impreuna).
In rest, sfatul meu este sa lasi predarea foneticii si scrierea literelor de mana in seama scolii. Nu este indicat sa-ti inveti copilul prescolar sa scrie literele de mana, poti doar sa-l ajuti sa le recunoasca si sa le scrie pe cele mari de tipar. Poti insa sa-l indemni sa scrie toate semnele grafice ajutatoare scrierii literelor de mana.
Daca iti inveti copilul inainte fonetica si scrierea de mana, va fi foarte plictisit daca va trebui sa le parcurga din nou la scoala. Cea mai buna metoda prin care parintii isi pot ajuta copiii sa ii faca sa simta bucuria de a citi – si sa le formeze un obicei din a citi se poate face discutand cu copilul despre carti si citindu-i zilnic, chiar si dupa ce a inceput sa citeasca singur.
Pe parcursul a doi sau trei ani de educatie prescolara de calitate, educatoarea directioneaza din ce in ce mai mult activitatile copiilor, punand treptat bazele unei munci scolare mai formale.
Este important sa rezisti impulsului de a face lucrurile prea devreme. Studiile afirma ca, pentru a avea succes pe termen lung la scoala, copiii intre 3 si 6 ani trebuie sa fie stimulati activ cu scopul de a se gandi la si a povesti despre experientele lor directe. Deseori astfel de discutii au loc intre prietenii de joaca, dar ei au nevoie si de ocazii de a vorbi cu adultii pentru a-si imbogatii vocabularul si a intelege mai bine lumea.
Chiar daca cel mic este mai „academic”, grabindu-l inspre o programa scolara mai formala este improbabil sa-i maresti sansele de succes.
Numeroasele lectii care pot fi invatate prin joaca sunt favorizate de evenimentele organizate pe care le ofera gradinita, menite sa incurajeze creativitatea copilului. Din afara, ei arata ca niste copii care-si fac de lucru cu nisip, apa, vopsea, lut, dar ei de fapt invata, prin experieta directa cu aceste materiale.
In mod similar, jucandu-se pe roluri cu ceilalti copii, deprind abilitati sociale si de comunicare si chiar si „geniile” trebuie sa stie cum sa se inteleaga cu alti oameni.
Copiii nu sunt creiere sprijinite pe picioare: ei sunt fiinte umane in toata puterea cuvantului si trebuie sa le acordam la fel de multa atentie dezvoltarii lor fizice, emotionale, sociale si conceptuale, cata acordam invatarii formale, cognitive.
