Majoritatea oamenilor ar spune ca jocul este o parte esentiala a copilariei. Jocul prin casa, construirea de lumi imaginare si explorarea in aer liber sunt toate elementele de joaca de care majoritatea adultilor isi amintesc din copilarie. Dar pentru un numar tot mai mare de copii, jocul pur si simplu nu are loc, iar consecintele asupra dezvoltarii copilului pot fi severe.
„Joaca a disparut in mare masura”, spune Joan Almon, co-fondatorul Aliantei pentru Copilarie, o organizatie care promoveaza dezvoltarea si invatarea sanatoasa a copiilor. „Este destul de socant cat de putin timp petrec copiii in propria joaca initiata de copil.” Prin „joaca”, spune ea, nu vorbim despre sporturi organizate sau jocuri video. „La ceea ce ne gandim este o joaca pe care copiii insisi o initiaza si o dirijeaza”, spune ea.
Potrivit unui nou raport al Academiei Americane de Pediatrie, ceea ce au nevoie copiii pentru o dezvoltare sanatoasa este mai mult timp pentru joaca de moda veche. Dar pur si simplu nu primesc suficient. „Aceasta privare afecteaza sanatatea mintala si fizica, precum si capacitatile cognitive si sociale”, spune Elizabeth Goodenough, PhD, care preda in domeniul in curs de dezvoltare al studiilor copiilor si a contribuit la dezvoltarea unui viitor documentar PBS, „Where Do the Children Play?” Jocul initiat de copil poate dezvolta abilitati sociale, de rezolvare a problemelor, gandire creativa, constientizare si incredere in sine, precum si oferind o oportunitate pentru exercitii sanatoase. Deci, ce ii impiedica pe copii sa primeasca bunurile?
„Exista o multime de factori diferiti care contribuie la pierderea jocului”, spune Almon. Printre acestea, spune ea, este o presiune din ce in ce mai mare pentru copii de a realiza si de a realiza lucruri la varste tot mai mici si conform standardelor adultilor. O consecinta a acestui fapt este lipsa timpului liber care rezulta dintr-o abundenta de activitati programate, cum ar fi cursuri de muzica, practica sportiva si sesiuni de indrumare academica. Un alt jucator important este „pericolul strainului”; perceptia parintilor ca lumea este un loc periculos unde copiii sunt cel mai bine tinuti in casa. „Foarte putini parinti le vor oferi copiilor genul de libertate pe care o aveau inainte”, spune Almon, desi ea subliniaza ca, conform statisticilor FBI, copiii de astazi sunt mult mai in siguranta decat in urma cu 20 de ani. Dar poate cel mai mare obstacol in calea jocului astazi este prevalenta tot mai mare a media electronica in viata copiilor. Timpul pe ecran, spune Almon, ocupa in medie 4-6 ore pe zi pentru copii, lasand putin timp pretios sau motivatie pentru joaca.
Deci, ce are de facut o familie? Din fericire, nu este nevoie de mult pentru a schimba lucrurile, iar solutia este destul de simpla. Iata ce sugereaza Almon si Goodenough:
- Faceti in aer liber o necesitate. „In majoritatea cartierelor, este sigur sa iesi in oras”, spune Almon. Atunci, fa-o! Cel putin, ea recomanda o scurta plimbare in fiecare zi.
- Nu-i supraprograma cu activitati directionate de adulti. „As spune ca majoritatea copiilor de varsta elementara au nevoie de o ora sau doua de joaca pe zi”, spune Almon. Si asta inseamna ca nu exista un program impus de adulti!
- Limitati accesul la televizor si la computer. Almon sugereaza sa faceti o evaluare a modului si cand familia dvs. se implica in timpul petrecut pe ecran. Este pentru o jumatate de ora in familie? Sau copiii tai se uita la televizor sau folosesc computerul neincetat? „Luati decizii cu privire la daca este in calea vietii”, sugereaza Almon.
- Creati o comunitate. Deveniti un promotor al jocului organizand un grup comunitar sau un eveniment pentru a creste gradul de constientizare cu privire la importanta jocului. Goodenough sugereaza colaborarea „intr-un spectacol, instalatie, expozitie de biblioteca, lectura publica, activitate de conferinta in aer liber sau eveniment special” pentru a transmite mesajul. Fii creativ!
Mai presus de toate, parintii ar trebui sa-si aminteasca ca jocul nu este doar o diversiune pentru copii de la chestiuni mai importante. Goodenough spune: „Acest proces de auto-descoperire merita sa fie tratat cu atata grija si respect de catre educatori si familii, precum cultivarea alfabetizarii si stapanirea abilitatilor matematice.” Deci, stergeti-va programul si incepeti sa jucati!