Comerciantii au o expresie pentru a descrie cat de imprevizibile pot fi pietele financiare: „mai bine prost”. Actiunile sau alte piete financiare se pot comporta uneori in moduri imprevizibile. Analistii au prezis ca preturile actiunilor americane s-ar prabusi cand Donald Trump a castigat alegerile in 2016, insa acestea au crescut. Companiile care inregistreaza castiguri mai bune decat cele asteptate isi vad uneori preturile actiunilor in scadere. Privirea viitorului ar trebui sa ofere un avantaj unui comerciant, si de cele mai multe ori ar face-o. Dar nu in totdeauna.
Sa spunem ca stiai, la inceputul lui 2021, inflatia a crescut, drept consecinta a tiparirii banesti de catre bancile centrale si a stimulentelor fiscale extravagante. In plus, poate stiai si ca inflatia va fi alimentata de razboiul de transee in Europa. Cu astfel de cunostinte, exista probabil un atu mai presus de toate celelalte in care ti-ai fi aruncat economiile: metalul pretios care impodobeste gaturile si incheieturile celor bogati din tarile in care inflatia este o problema perena.
Dar ce se va intampla?
Determinarea pretului corect pentru aur este o sarcina dificila. Grabii de aur indica rolul istoric al metalului ca activ de sustinere a banilor, utilizarea sa in bijuterii fine, oferta sa limitata si durabilitatea sa fizica ca motive pentru a explica de ce are valoare. La urma urmei, la prima vedere, fenomenul este unul ciudat: spre deosebire de actiuni si obligatiuni, aurul nu genereaza fluxuri de numerar sau dividende.
Cu toate acestea, aceasta lipsa de venit ofera, de asemenea, un indiciu asupra randamentelor mediocre ale metalului din ultimii ani. Deoarece aurul nu genereaza fluxuri de numerar, pretul sau tinde sa fie invers corelat cu ratele reale ale dobanzii – cand randamentele reale, sigure, precum cele generate de obligatiunile de trezorerie, sunt ridicate, activele care nu genereaza fluxuri de numerar devin mai putin atractive. In ciuda intregii furori legate de cresterea inflatiei, cresterea ratelor dobanzilor a fost si mai remarcabila. Drept urmare, chiar daca inflatia a crescut, asteptarile pe termen lung au ramas surprinzator de bine ancorate. Randamentul trezoreriei pe zece ani, minus o masura a asteptarilor inflationiste, a urcat de la aproximativ -0,25% la inceputul lui 2021 la 1,4% in prezent.
In 2021, cercetatorii de la Federal Reserve Bank din Chicago au analizat principalii factori din spatele preturilor aurului inca din 1971, cand America a iesit din standardul aur, un sistem prin care dolarii puteau fi convertiti in aur la un pret fix. Ei au identificat trei categorii: aurul ca protectie impotriva inflatiei, aurul ca protectie impotriva catastrofei economice si aurul ca reflectare a ratelor dobanzilor. Ei au testat apoi pretul aurului in raport cu schimbarile in asteptarile inflationiste, atitudinile fata de cresterea economica si ratele reale ale dobanzilor folosind date anuale, trimestriale si zilnice.
Rezultatele lor indica faptul ca toti acesti factori afecteaza intr-adevar preturile aurului. Metalul pare sa se protejeze impotriva inflatiei si a cresterii preturilor atunci cand circumstantele economice sunt sumbre. Dar dovezile au fost cele mai solide pentru efectul ratelor reale ale dobanzilor mai mari. Efectul negativ a fost evident indiferent de frecventa datelor. Este posibil ca inflatia sa fi fost cel mai clar motor al preturilor aurului in anii 1970, 1980 si 1990, dar, au observat cercetatorii, din 2001 au dominat ratele reale ale dobanzilor pe termen lung si opiniile despre cresterea economica. Modul in care preturile aurului s-au mutat din 2021 ar parea sa sustina concluzia lor: inflatia conteaza, dar ratele reale ale dobanzilor conteaza cel mai mult.
Toate acestea inseamna ca aurul ar putea functiona ca acoperire impotriva inflatiei, dar inflatia nu este singura variabila care este importanta. Pretul metalului va creste in perioadele inflationiste daca bancile centrale dorm la volan si ratele reale scad sau daca investitorii isi pierd increderea in capacitatea factorilor de decizie de a-l readuce sub control. Pana acum, niciunul nu sa intamplat in acest ciclu inflationist.
Putina cunoastere despre viitor poate fi un lucru periculos. „The Gap in the Curtain”, un roman science-fiction de John Buchan, care a fost publicat in 1932, este o poveste despre cinci oameni care sunt alesi de un om de stiinta pentru a lua parte la un experiment care le va lasa sa intrezareasca un an in viitor. Doi ajung sa-si vada propriile necrologie. Este „cea mai buna carte de investitii scrisa vreodata”, potrivit lui Hugh Hendry, un investitor scotian in fonduri speculative, pentru ca incurajeaza cititorii sa-si imagineze viitorul in timp ce se gandesc profund la ce anume cauzeaza anumite evenimente. Dupa cum sugereaza recentele miscari aparent nedumerite ale aurului, privirea neancorata a viitorului este un obicei periculos.
