Briey, estul Frantei – Acum patru ani, lumea privea ingrozita cand catedrala Notre Dame din Paris era cuprinsa de flacari. Pe masura ce focul s-a aprins, turnul emblematic al bisericii, din stejar si metal, a fost inghitit de flacari. Pompierii s-au luptat cu flacarile toata noaptea. In mod uimitor, cea mai mare parte a structurii bisericii a supravietuit, dar acoperisul masiv din lemn a fost pierdut si turla din secolul al XIX-lea a fost distrusa. In curand, insa, va fi readus la gloria de odinioara.
Adanc in mediul rural francez, echipe de arhitecti, ingineri si artizani au lucrat din greu. Tamplarii masoara, taie si daltuiesc stejarul vechi de secole pentru a reconstrui turla de 300 de picioare la designul sau original, combinand metodele din trecut cu instrumentele de astazi.
In afara atelierelor din Briey, in estul Frantei, au sustinut o repetitie generala pe 20 iulie pentru a se asigura ca toate componentele sculptate cu grija ale arborelui turnului se potrivesc impreuna.
In timp ce o macara a coborat ultima piesa a puzzle-ului pe axul de 60 de picioare, a existat un oftat de usurare din partea omului responsabil de proiect, generalul armatei franceze Jean-Louis Georgelin.
„Este un moment foarte emotionant, pentru ca reconstructia turnului este faza de timp cheie a reconstructiei catedralei”, a spus el pentru CBS News.
Echipele care lucreaza la reconstructia turnului au folosit planurile originale din secolul al XIX-lea ale arhitectului Eugene Viollet-le-Duc. Dar s-au bazat pe computere moderne pentru a rula 1.600 de ore de calcule pentru a afla cum a fost construit si efectele potentiale ale vremii si ale timpului asupra noii structuri. Dupa ce au elaborat 320 de versiuni diferite pentru noua turla, au fost in sfarsit gata sa construiasca una.
„Va fi exact la fel ca la Viollet-le-Duc”, a spus Georgelin. „Dar facem asta cu mijloacele timpului nostru: folosim computere… Probabil ca avem mai putin geniu, dar mai mult calcul, mai multa siguranta prin folosirea computerelor”.
Cheresteaua pentru turla provenea din paduri publice si private din Franta, inclusiv unele care au apartinut candva regelui si bisericii catolice. Au fost alesi doar cei mai inalti, cei mai drepti stejari – toti de cel putin 100 de ani.
Pentru a forma arborele, 285 de bucati din acel lemn au fost asamblate in modele complexe. Arhitectii numesc putul „inima turnului”. Arhitectul Axelle Ponsonnet lucreaza de doi ani la reconstructie si recunoaste ca a fost „foarte interesant” sa lucrezi la un proiect atat de prestigios.
„Nu este doar partea faimoasa a ei”, a spus ea. „Desigur, sunt extrem de mandru ca fac parte din aceasta echipa si ca am reconstruit Notre Dame. Dar este si un proiect foarte interesant, pentru ca este o structura foarte complexa si astazi nu construim niciodata astfel de structuri, iar ceea ce este uimitor este ca chiar incercam sa fim foarte specifici in modul in care il reconstruim.”
Colega ei si colegul ei arhitect Aurelie Ouzineb a fost de acord, numind proiectul „foarte complex”, iar designerii si constructorii originali ai turnului „cu adevarat genii”.
Si ea se simte privilegiata sa lucreze la reconstructie: „Este foarte incitant pentru ca pentru noi, este meseria noastra, meseria noastra de zi cu zi, dar stim cu totii ca acesta este un moment foarte istoric”.
De asemenea, incantat sa faca parte din proiect este tamplarul Benoit Angheben. A venit din Belgia la Paris in cautarea de munca – si s-a trezit parte din cel mai prestigios proiect de reconstructie al secolului.
„A fost ca un vis”, a spus el. „Nu-mi venea sa cred – pentru ca atunci cand a ars, eram cu totii foarte tristi”.
Putul turlei este acum complet si va fi dus la Paris in august pentru a fi amplasat pe acoperisul catedralei. Lucrarile la restul turlei continua si vor urma, bucata cu bucata, pana la sfarsitul acestui an, cand se asteapta sa se ridice din nou in orizontul Parisului.
Presedintele francez Emmanuel Macron a promis ca Notre Dame se va redeschide publicului in 2024, iar generalul Georgelin este increzator ca vor respecta termenul limita.
