Exista dovezi „convingatoare” ca poluarea aerului creste semnificativ posibilitatea de infectii, internari in spital si decese din cauza coronavirusului, potrivit celui mai detaliat si cuprinzator studiu care a fost facut pana in prezent pe aceasta tema.
Cercetarile indica faptul ca o mica crestere a expunerii pe termen lung la particulele de poluare creste infectiile si internarile cu 10% si decesele cu 15%. Studiul a luat in considerare si alti 20 de factori, inclusiv densitatea medie a populatiei, varsta, dimensiunea gospodariei, ocupatia si obezitatea.
Exista tot mai multe dovezi in Europa, Statele Unite si China ca poluarea aerului inrautateste impactul COVID-19. Dar studiul focarului din Olanda este unic in domeniul sau pentru ca cele mai grave rate de contaminare nu sunt in orase, ci in zonele rurale, din cauza fermelor de animale.
Asta permite excluderea „efectului de oras mare”. Prin aceasta, el se refera la ideea ca nivelurile ridicate de poluare coincid intotdeauna cu orasele, locuri in care densitatea si nevoile populatiei le pot face mai susceptibile la virus.
Oamenii de stiinta sunt clar ca nu au demonstrat o legatura cauzala intre contaminarea mediului si efectele mai grave ale virusului. Dovada definitiva va veni doar atunci cand sunt procesate cantitati mari de date despre pacienti in locul datelor medii regionale. Asta nu este inca disponibil.
Dar oamenii de stiinta spun ca a fost important sa obtinem cele mai bune date posibile, deoarece intelegerea relatiei dintre cei doi ar putea fi de mare importanta in abordarea viitoarelor focare de Covid-19 si ar putea identifica acele locuri specifice in care va lovi lovitura. .
Multi oameni de stiinta sunt de acord ca poluarea poate creste atat numarul, cat si intensitatea infectiilor, deoarece se stie deja ca aerul poluat inflameaza plamanii si provoaca boli respiratorii si coronariene care creeaza o mai mare vulnerabilitate. Dar nu toata lumea este de acord ca dovezile sunt inca suficiente pentru a arata un impact mai mare.
„Ceea ce m-a surprins este ca relatia este cu adevarat puternica”, explica profesorul Matthew Cole, care a efectuat cercetarea impreuna cu colegii sai Ceren Ozgen si Eric Strobl de la Universitatea din Birmingham (Marea Britanie). Spre deosebire de majoritatea studiilor de pana acum, cercetarea a fost revizuita de catre oameni de stiinta independenti si acceptata pentru publicare intr-o jurnal stiintific, Environmental and Resource Economics.
Echipa a concluzionat: „Folosind date detaliate, am gasit dovezi convingatoare ale unei relatii pozitive intre poluarea aerului si concentratiile particulare [de particule mici] si cazurile de COVID-19, internarile in spital si decesele. Aceasta relatie persista chiar si dupa controlul pentru o gama larga de factori explicativi.
Cel mai important studiu dintre cele efectuate anterior a fost realizat de cercetatorii de la Universitatea Harvard si a descoperit o crestere cu 8% a deceselor cauzate de coronavirus pentru fiecare crestere cu un punct a poluarii cu particule mici. Cole spune ca cercetarile sale au folosit „date cu rezolutie mult mai mare, dimensiunea medie a celor 355 de municipalitati olandeze fiind de aproximativ 95 de kilometri patrati, comparativ cu 3.130 de kilometri patrati ai judetului mediu din Statele Unite”.
„Acest lucru inseamna ca putem surprinde cu mai multa acuratete caracteristicile fiecarei regiuni, inclusiv expunerea la poluare”, explica cercetatorul. Noua analiza utilizeaza date de la COVID-19 pana in 5 iunie 2020 si surprinde amploarea cresterii pandemiei aproape in intregime.
Ferme industriale si infectii
Un alt factor suplimentar de care s-a luat in calcul a fost carnavalul din Olanda, care se sarbatoreste la sfarsitul lunii februarie, mai ales in regiunea in care sunt concentrate vite vii pentru productia industriala de carne, in sudul si estul tarii. Acesta este locul in care cazurile de coronavirus au lovit cel mai puternic si unde poluarea este cea mai mare din cauza emisiilor de amoniac din fermele, care formeaza pungi de poluare. Echipa lui Cole a folosit metode statistice pentru a calcula impactul acestor sarbatori. „Asta nu a eliminat consecintele contaminarii, ceva despre care credeam ca se va intampla”, explica el.
Printre alti factori care au fost luati in considerare sunt venitul mediu, nivelul de studii, fumatul, procentul populatiei care primeste ajutor pentru dizabilitati si apropierea de granitele internationale.
„Pe masura ce analiza poluarii aerului si COVID-19 progreseaza, incepem sa vedem ca avem studii de calitate mult mai buna”, spune profesorul Frank Kelly de la Imperial College, Londra. „Acest studiu pare a fi cel mai bun de pana acum”.
„Poluarea aerului nu primeste inca suficienta atentie din cauza incetinirii procesului de revizuire a lumii academice”,
Kelly spune ca cercetarea foloseste date de inalta calitate si a controlat mai multi factori potential de confuzie. „Cercetarile viitoare vor trebui sa confirme acest lucru, dar deocamdata am ajuns la un punct al pandemiei in care datele pe care le avem sunt suficiente pentru a pune intrebari”, explica el.
Profesorul Francesca Dominici, care a condus studiul Harvard, a laudat studiul drept „foarte bun”. In plus, el subliniaza ca este important sa se examineze relatia dintre poluarea aerului si rezultatele infectiei cu COVID-19 in diferite tari, deoarece datele din fiecare tara au propriile puncte forte, dificultati si diferiti factori de luat in considerare pentru a evita erorile.
„Poluarea aerului nu primeste inca suficienta atentie din cauza procesului lent de revizuire din lumea academica”, explica Dominici. „Dar avem speranta ca acest studiu si alte studii vor fi publicate, astfel incat problema sa primeasca mai multa atentie si sa influenteze politicile publice”.
Dar profesorul Mark Goldberg, de la Universitatea McGill din Canada, avertizeaza ca media datelor dintr-o regiune ascunde variatii intre indivizi si ar putea ascunde alte potentiale explicatii pentru corelatia dintre poluarea aerului si coronavirus. Ii face griji ca o suprainterpretare a acelei corelatii va distrage atentia de la alti factori importanti.
„Problema cazurilor severe este privarea sociala si economica, care este legata de poluarea aerului si de alte situatii medicale anterioare”, spune el. „O vad in Montreal: zonele mai sarace, cu mai multi oameni care locuiesc impreuna sau cu venituri mai mici au cel mai mare impact”.
