Rusia a lovit infrastructura portuara din partea de sud a regiunii Odesa a Ucrainei miercuri dimineata, au declarat oficialii locali, ca parte a atacurilor menite sa blocheze transporturile care se deplaseaza prin porturile tarii de la Marea Neagra si Dunare.
Atacul cu drona a declansat un incendiu, dar nu au fost raniti imediat, potrivit lui Oleg Kiper, administratorul militar regional. Regiunea Odesa gazduieste porturi majore de-a lungul Marii Negre, dar si porturi mai mici de pe Delta Dunarii, care aparusera ca o ruta pentru eludarea blocadei Rusiei asupra coastei.
Oficialii ucraineni nu au precizat unde au lovit dronele miercuri. Mai multe videoclipuri postate pe retelele de socializare au aratat ceea ce a fost descris ca fiind o structura dintr-un port de pe Dunare cuprinsa de un incendiu inalt de cateva etaje, cu un fum care curge. Unele dintre postari au spus ca greva si incendiul care a urmat au fost clar vizibile dintr-un oras romanesc de pe celalalt mal al raului.
Consiliul Local al Odesei a declarat pe pagina Telegram ca apararea antiaeriana a zadarnicit atacurile repetate cu drone timp de aproape trei ore.
Saptamana trecuta, Rusia a lovit pentru prima data un port de la Dunare cand a atacat orasul Reni, peste rau fata de Romania, distrugand un hangar de cereale. Acea lovitura a fost cea mai apropiata atingere a teritoriului unui membru al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord a Rusiei de la inceputul invaziei sale pe scara larga in februarie 2022.
Pentru Ucraina, porturile mai mici de pe Dunare au devenit singurele portaluri de transport maritim pentru milioane de tone de cereale, dupa ce Rusia s-a retras luna trecuta din Initiativa pentru cereale la Marea Neagra, care garantase trecerea in siguranta a exporturilor de alimente. Dunarea, cel mai mare fluviu din Uniunea Europeana ca lungime si volum, leaga Ucraina de alte opt natiuni europene inainte de a ajunge la Marea Neagra.
Rusia a atacat porturile si instalatiile de export de cereale ale Ucrainei de cand s-a retras din acord si a spus ca va considera navele care navigheaza catre oricare dintre aceste porturi o amenintare militara.
De atunci, navele internationale care se indreptau spre Ucraina au aruncat ancora in apropierea coastei, ingrijorate de potentialele atacuri ale fortelor ruse. Dar unele nave au reluat cu prudenta navigatia in ultimele zile. In acest weekend, o nava a trecut in Marea Neagra si a pornit cursul spre micul port ucrainean Izmail de pe Dunare, iar cel putin alte doua au urmat.
Atacul cu drone ar putea opri aceasta reluare atenta.
Tot peste noapte, fortele ruse au vizat capitala Ucrainei, Kiev, cu cel putin 10 drone, toate doborate de apararea antiaeriana, potrivit Administratiei Militare a orasului Kiev. Resturile de la dronele interceptate au deteriorat o cladire nerezidentiala si au provocat un incendiu, dar nu au fost raniti, a spus primarul orasului.
Cum porturile fluviale Dunarea au devenit cruciale pentru exporturile ucrainene
Cand Rusia a blocat porturile ucrainene de la Marea Neagra dupa invazia sa pe scara larga anul trecut, cerealele care ar putea hrani milioane de oameni din intreaga lume s-au adunat in silozuri. Fierul brut care a furnizat aproximativ treizeci la suta din producatorii americani de otel a incetat sa mai soseasca. Aproximativ jumatate din oferta mondiala de neon folosit in lasere pentru a face cipuri a fost scoasa de pe piata.
Dar, in timp ce navele rusesti amenintau in largul coastei ucrainene, micile porturi din fluviul Dunarea de la granita cu Romania au continuat sa functioneze, oferind un colac de salvare mic, dar vital. Importanta lor a continuat sa creasca chiar si dupa ce un acord international cu Rusia a stabilizat rutele maritime pe Marea Neagra pentru circulatia limitata a produselor alimentare.
Acum, la doua saptamani dupa prabusirea acestui acord, micile porturi dunarene sunt singurul punct de desfacere pentru milioane de tone de cereale prinse din nou in Ucraina – iar Rusia a precizat clar ca si ei sunt amenintati.
„Dunarea este poarta noastra pe mare catre Europa si catre lume”, a declarat intr-un interviu Stanislav Zinchenko, directorul executiv al GMK, un think tank economic cu sediul la Kiev.
„Porturile fluviale sunt acum atat de esentiale pentru economia de export a Ucrainei,” a spus el, incat impactul pierderii lor este „greu de calculat”.
Porturile fluviale se afla pe Dunarea de Jos, unde formeaza granita Ucrainei cu Romania inainte de a se varsa in Marea Neagra. Dunarea isi are originea in Padurea Neagra a Germaniei si curge spre sud-est prin Europa Centrala si de Est. Este cel mai mare fluviu din Uniunea Europeana, ca lungime si volum, iar caile sale navigabile leaga Ucraina de mare si de alte opt natiuni europene.
Inainte de razboi, porturile dunarene erau abia folosite. In ultimele luni, acestea au reprezentat aproximativ o treime din exporturile agricole, inclusiv cereale, potrivit analistilor din industrie. Cea mai mare parte a transportului se duce in aval, spre mare; o cantitate mult mai mica se deplaseaza in sus, in alte parti ale Europei.
Rusia a precizat ca orice nava care intra in Marea Neagra este in pericol, creand aparent un blocaj de facto si amenintand soarta porturilor dunarene. Aproape zilnic, rachetele si dronele rusesti au lovit porturi ucrainene, inclusiv unul de pe Dunare, la doar cateva sute de metri de Romania. Kremlinul a avertizat ca „toate navele care navigheaza in apele Marii Negre catre porturile ucrainene” vor fi „considerate ca potentiali transportatori de marfuri militare”.
Pentru a evita incalcarea avertismentului rusesc, navele internationale care se indreptau spre Ucraina s-au oprit in mare parte. Peste o duzina de vase au aruncat ancora, inghesuindu-se aproape de coasta.
Incet si precaut, transportul a inceput sa revina in ultimele zile. In acest weekend, o nava, Ams1 , a traversat Marea Neagra si a pornit cursul spre micul port ucrainean Izmail, pe Dunare. Au urmat cel putin inca doua nave.
La Moscova, unii locuitori sunt ingrijorati dupa atacurile recente, in timp ce altii merg mai departe.
Cand o cladire de birouri de langa zgarie-nori rezidential din sticla stralucitoare din Moscova a fost lovita de o drona plina cu explozibili duminica dimineata, Mari Kletanina parea ingrijorata.
O nutritionista populara pe Instagram, ea si-a intrebat zecile de mii de urmaritori daca ar trebui sa se gandeasca sa se indeparteze din zona sau cu totul din Rusia.
Dar dupa ce s-a intamplat acelasi lucru marti in zorii zilei, doamna Kletanina deja parea sa fi trecut mai departe, concentrata in schimb sa-si aleaga rochia pentru zi si sa-si recomande parfumul preferat.
In timp ce Ucraina semnaleaza ca loviturile in interiorul Rusiei au devenit parte a strategiei sale, iar locuitorii unora dintre cele mai scumpe zone ale Moscovei intelegand realitatea ca razboiul nu ii va lasa neatinse, unii rusi au recurs la o tactica comuna: incercarea de a impinge cei rai. stirile le ies din minte pentru a-si continua viata de zi cu zi.
„Oamenii il ignora in mod constient sau inconstient”, a scris Aleksandr Kynev, un analist politic rus. „Vor sa se inchida de asta pentru ca vor sa-si pastreze viata pentru a fi cat mai normale posibil.”
Eforturile lor au fost sprijinite de televiziunea de stat rusa, care a respins incidentele ca fiind minore si a subliniat in rapoartele lor ca dronele, suprimate prin intermediul razboiului electronic, au cauzat putine pagube.
Mirlan Yzakov, care detine o companie de investitii cu un birou intr-un turn din Moscova, a spus ca a aflat despre atacurile la stiri si ca nu i-a afectat fluxul de lucru. Echipa lui continua sa lucreze din birourile lor, a spus el.
„Acesta este momentul conflictului, al unui conflict de interese, deci aceasta este o procedura fireasca”, a spus domnul Yzakov. „Traim intr-o perioada dificila.”
Oficialii guvernului rus pareau sa fie mai seriosi cu privire la amenintare.
Maria Zakharova, purtatoarea de cuvant a Ministerului rus de Externe, a comparat atacurile cu 9/11, dar Dmitri S. Peskov, purtatorul de cuvant al Kremlinului, a spus ca nu vede nicio paralela. Vorbind cu reporterii marti, domnul Peskov a spus ca recentele atacuri cu drone au demonstrat ca „exista o amenintare clara” si ca „se iau masuri” pentru imbunatatirea apararii capitalei.
Bloggerii tarii au incercat sa infatiseze atacurile ca pe un act de disperare al Ucrainei, menit sa distraga atentia presei intr-un moment in care contraofensiva ucraineana progreseaza incet.
„Nu exista daune militare zero”, a scris duminica, dupa primul atac, Andrei Perla, comentator politic la Tzargrad, un canal de televiziune ultranationalist, „Dar exista un efect psihologic”.
Cel putin 28 de drone au atacat Moscova si regiunea suburbana inconjuratoare in ultimele trei luni, potrivit Verstka, un site de stiri rus. Au facut putine pagube si nu au dus niciodata la rani grave, dar au lovit o gama larga de tinte: de la Palatul Senatului de la Kremlin, biroul principal al presedintelui Vladimir V. Putin, pana la cladiri aflate la doar o aruncatura de bat de principalul sediu militar.
Turnurile care au fost lovite marti si in weekend au fost prezentate drept simbolul unei economii rusesti in plina expansiune alimentata cu petrol, care se integra in economia globala – un proces care a fost oprit brusc de invazia Ucrainei.
Ministerul rus al dezvoltarii digitale, ale carui birouri au fost lovite de una dintre drone, si-a trimis personalul sa lucreze de acasa, a declarat marti reprezentantul agentiei pentru Interfax, o agentie de presa.
Maksim Khodyrev, un agent imobiliar specializat in zona Moscovei, a declarat ca, dupa al doilea atac, a inceput sa primeasca scrisori de la chiriasii apartamentelor in care spun ca nu se mai simt in siguranta si „se gandesc sa anuleze contractele de inchiriere”.
„Daca acesta va fi sfarsitul, intr-o luna toata lumea va uita de aceste incidente si lucrurile vor reveni la normal”, a spus domnul Khodyrev in comentarii scrise. „Daca atacurile continua, atunci nu vor exista vanzari noi la preturile actuale.”
— Ivan Nechepurenko si Alina Lobzina
