O serie de proteste de ardere a Coranului in Suedia si Danemarca a provocat demonstratii furioase in tarile cu majoritate musulmana, a crescut temerile de securitate acasa si le-a lasat ambelor natiuni scandinave sa se intrebe daca trebuie sa-si revizuiasca legile liberale privind libertatea de exprimare.
Suedia a declansat o disputa internationala dupa ce a permis unui protestatar sa arda o copie a Coranului in fata unei moschei din Stockholm in iunie, care a coincis cu sarbatoarea musulmana Eid-al-Adha, unul dintre cele mai semnificative evenimente din calendarul islamic – un incident. care a infuriat Turcia si a pus in pericol incercarea Suediei de a adera la NATO.
In ultimele saptamani, mai multe Coranuri au fost arse in afara ambasadelor straine din capitala daneza Copenhaga. In timp ce unele dintre proteste au fost organizate de persoane fizice, o serie de proteste au fost organizate de grupuri de extrema dreapta care cresc in influenta in cele doua tari.
Organizatia pentru Cooperare Islamica (OCI), care cuprinde 57 de state musulmane, a organizat luni o intalnire de urgenta, unde a „condamnat” Suedia si Danemarca pentru ca au permis protestele sa continue „sub hainele libertatii de exprimare”.
Dreptul la libertatea de exprimare a fost consacrat de secole in constitutiile suedeza si daneza. Dar ambele tari au semnalat duminica ca exploreaza modalitati legale de a preveni astfel de proteste, pe fondul preocuparilor de securitate si geopolitice.
Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat ca a purtat un „dialog strans” cu omologul sau danez in weekend si ca cele doua natiuni „impart aceeasi analiza: situatia este periculoasa si sunt necesare masuri pentru a ne consolida rezistenta”.
Ca urmare a protestelor, guvernul danez a spus ca Danemarca „este privita ca o tara care faciliteaza insulta si denigrarea culturilor, religiilor si traditiilor altor tari”. In ultimele saptamani, 15 guverne au emis condamnari ale Danemarcei.
Suedia a fost, de asemenea, condamnata dupa ce i-a permis lui Salwan Momika, un imigrant crestin irakian, sa arda o copie a Coranului la Stockholm. Momika a organizat mai multe astfel de proteste in ultimele luni.
A doua zi dupa acel protest, demonstrantii au patruns in ambasada Suediei din Bagdad, cerand expulzarea ambasadorului suedez in Irak. Demonstrantii s-au ciocnit anterior cu fortele de securitate in fata ambasadei in ianuarie pentru un incident separat de ardere a Coranului la Stockholm.
Fara legi impotriva blasfemiei
Suedia si Danemarca sunt printre cele mai liberale si laice tari din lume. Libertatea de exprimare este consacrata in constitutiile lor si nicio natiune nu are legi impotriva blasfemiei, ceea ce inseamna ca nu este ilegal sa insultati religia sau sa profanati texte religioase precum Coranul.
„Protectia Suediei, conform constitutiei suedeze, pentru libertatea de exprimare, este cea mai puternica protectie din lume – chiar mai mult decat primul amendament din Statele Unite”, a declarat un profesor de drept la Universitatea din Stockholm. „Libertatea de exprimare este aproape intotdeauna prima prioritate in toate conflictele de interese sau de valori.”
Pentru ca un protest sa aiba loc, suedezii trebuie sa solicite un permis de la politie in conformitate cu Legea ordinii publice. Politia poate refuza un permis doar din motive de siguranta.
Cand politia suedeza a incercat sa-l impiedice pe Momika sa protesteze, refuzandu-i permisul in februarie, decizia sa a fost anulata de Curtea de Apel a Suediei.
„Politia are dreptul, prin lege, sa spuna nu numai in cazul in care nu poate garanta siguranta la demonstratie in sine. Ei nu pot lua in considerare perspectiva politica mai larga”, a declarat un politolog de la Universitatea Mid Sweden.
In timp ce libertatea de exprimare a fost mult timp un drept constitutional in Suedia si Danemarca, anularea legilor privind blasfemia a fost o evolutie mai recenta. Suedia le-a desfiintat in anii 1970, in timp ce Danemarca a renuntat la astfel de legi in 2017, dupa ce acestea figurau in statut inca din secolul al XVII-lea.
„Religia nu ar trebui sa dicteze ce este permis si ce este interzis sa spui public. Ofera religiei o prioritate total nedreapta in societate”, a declarat un membru al Parlamentului Danemarcei, la acea vreme.
Explorarea altor rute
Conform legilor existente, niciunul dintre guvernele nu poate interzice legal protestele. In schimb, ambii incearca pur si simplu sa-i descurajeze. Blomback a descris pozitia guvernului suedez cu privire la aceasta problema drept „este legala, dar nu ne place”.
Intr-o declaratie, guvernul danez a spus ca „s-a distantat in mod clar de si a condamnat arderea Sfantului Coran. Arsurile sunt acte profund ofensatoare si nesabuite comise de putini indivizi. Acesti cativa indivizi nu reprezinta valorile pe care se construieste societatea daneza.”
Insa, in weekend, ambele tari au semnalat ca exploreaza mecanisme legale pentru limitarea demonstratiilor.
„Vom gasi un instrument legal care ne permite sa prevenim incendiile Coranului in fata ambasadelor straine”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen.
Kristersson din Suedia a anuntat, de asemenea, ca guvernul sau „a inceput deja sa analizeze situatia juridica – inclusiv Legea ordinii publice – cu scopul de a explora domeniul de aplicare a masurilor care ar intari securitatea noastra nationala”.
Ambele tari s-au confruntat anterior cu crize legate de libertatea de exprimare. In 2005, ziarul danez Morgenavisen Jyllands-Posten a publicat caricaturi cu profetul Mahomed purtand un turban facut dintr-o bomba, starnind un val de violenta. Caricaturistul suedez Lars Vilks a fost, de asemenea, obiectul unei tentative de atac dupa ce a publicat caricaturi similare cu Mohammed in 2007.
Dar niciuna dintre tari nu si-a inasprit legile privind libertatea de exprimare ca raspuns la aceste atacuri.
Un echilibru diplomatic delicat
Conflictul diplomatic vine intr-un moment precar – in special pentru Suedia.
„Ne aflam in prezent in cea mai grava situatie de securitate de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si, in ceea ce priveste Suedia, suntem constienti de faptul ca statele si actorii de tip statal exploateaza in mod activ situatia”, a spus Kristersson intr-un comunicat postat duminica.
Suedia a solicitat oficial anul trecut aderarea la NATO, ca raspuns la invazia Ucrainei de catre Rusia. Cu toate acestea, aderarea sa la bloc a fost blocata luni de zile de Turcia, care s-a opus, printre altele, la ceea ce pretindea a fi complicitatea Suediei la protestele de ardere a Coranului.
Turcia a dat in cele din urma unda verde candidaturii Suediei in ajunul summitului NATO de la Vilnius din iunie, desi Stockholm nu se poate alatura oficial aliantei inainte ca aderarea sa sa fie ratificata printr-un vot in parlamentul turc care urmeaza sa aiba loc in aceasta toamna.
Carl-Oskar Bohlin, ministrul Apararii Civile al Suediei, a sustinut intr-o declaratie saptamana trecuta ca actori afiliati rusi incearca sa valorifice situatia.
„Suedia este in acest moment tinta campaniilor de influenta, sustinute de state si actori asemanatori statului, al caror scop este sa dauneze Suediei si intereselor suedeze”, a spus Bohlin. „Aceste evenimente sunt apoi repetate intr-un mod inexact, uneori cu apeluri directe pentru a ne rani tara.”
Bohlin a mai sustinut ca „actorii sustinuti de Rusia amplifica declaratii incorecte, cum ar fi ca statul suedez se afla in spatele profanarii sfintelor scripturi”.
„Este o perioada foarte sensibila pentru Suedia, deoarece incercam sa devenim membri ai NATO, asa ca acest lucru a avut intr-adevar un efect asupra acestor negocieri”, a spus Schulz.
